În condițiile unui război hibrid împotriva Republicii Moldova și a campaniilor masive de dezinformare, sistemul educațional moldovenesc nu reușește să formeze cetățeni suficient de pregătiți pentru provocările democratice. În contextul în care doar 40% dintre cetățeni cred că pot influența cursul țării, iar 36% susțin că nu sunt expuși dezinformării, o cifră care ascunde incapacitatea de recunoaștere a propagandei.

Prezentă la eveniment, președinta Maia Sandu s-a adresat direct cadrelor didactice, menționând că doar împreună cu profesorii se poate forma la elevi „anticorpii împotriva minciunii și manipulării”, subliniind că această misiune se leagă direct de aderarea la Uniunea Europeană.

„În astfel de timpuri, educația devine scutul nostru, prima linie de apărare a țării. Voi cultivați respectul pentru valorile noastre, suveranitatea, demnitatea, pacea, respectul reciproc, integritatea, limba și cultura noastră. În clasele voastre trebuie să se formeze în mare parte anticorpii împotriva minciunii și manipulării. Această misiune se leagă direct cu cel mai important proiect al țării noastre, aderarea la Uniunea Europeană, pentru că Uniunea Europeană nu înseamnă doar tratate și negocieri, ci valori trăite zi de zi, iar aceste valori prind rădăcini în școală, acolo unde se formează generația care va păstra libertatea, pacea și democrația. Dacă pierdem tinerii, pierdem totul. O țară fără tineri implicați devine o țară vulnerabilă unde alții decid pentru noi”, a spus Maia Sandu. 

Directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformări, Ana Revenco, a subliniat vulnerabilitatea Republicii Moldova la influențele externe, prezentând rezultatele Indicelui Național de Reziliență Informațională, care arată o societate divizată.

„Fără sentimentul de responsabilitate și implicare personală, cetățenii noștri, atât generația în vârstă cât și tânără, riscă să devină spectatori pasivi în loc de actori activi ai viitorului nostru. Rezultatele din 2024 și 2025 ne spun o poveste, una optimistă, dar și de o mare provocare. Veștile bune sunt că mândria națională, mândria de a fi cetățean a Republicii Moldova, a atins indicele de circa 94%. Dar avem în față și o mare provocare. Doar circa 40% cred că pot influența lucrurile și modul cum acestea funcționează în Republica Moldova. Unul dintre rezultatele surprinzătoare a indexului din acest an este că mai mulți moldoveni spun că niciodată nu sunt expuși dezinformării. 36% față de circa 25% din anul trecut. O realitate care ne arată că mulți nu recunosc atunci când sunt ținta manipulării”, a declarat Ana Revenco. 

Sub genericul „Valori pentru o societate în schimbare: rolul educației și al profesorului”, participanții au discutat despre dezvoltarea noului curriculum școlar, programul de mentorat pentru cadre didactice, utilizarea inteligenței artificiale în școală și combaterea dezinformării prin intermediul sistemului educațional.