Președinta a evidențiat semnificația zilei de 2 martie – dată cu profundă încărcătură istorică, dedicată comemorării celor care, în 1992, au apărat independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Totodată, Președinta a adus un omagiu celor care au apărat țara, precum și victimelor deportărilor, represiunilor și foametei din perioada regimului sovietic, subliniind importanța recunoștinței și a responsabilității instituțiilor educaționale, culturale și a comunității istorice în promovarea adevărului istoric.
Șefa statului a accentuat că, într-o societate democratică, memoria nu este impusă, ci construită prin cercetare, documentare, educație și asumare publică.
„Școala și universitatea au aici un rol esențial: să-i învețe pe tineri să citească documente, să compare surse, să înțeleagă contextul, să distingă faptele de interpretări și să recunoască manipularea. Iar arhivele, muzeele, institutele de cercetare și comunitatea istoricilor trebuie să devină garanții că memoria se sprijină pe dovezi, nu pe mituri”, a subliniat Maia Sandu.
La finalul conferinței, participanții au adoptat o Rezoluție prin care au condamnat ferm negarea, justificarea sau prezentarea denaturată a Războiului pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și a represiunilor, deportărilor și foametei din anii 1946–1947. Documentul reafirmă respectul pentru memoria victimelor și susținerea pentru parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova, îndemnând cetățenii la responsabilitate și implicare civică.
Ieri, 2 martie, s-au împlinit 34 de ani de la conflictul armat de pe Nistru. Aproape 1 000 de oameni au murit, dintre care 400 de civili, 4 500 de persoane au fost rănite, sute de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.
Ziua Memoriei și Recunoștinței, marcată anual pe 2 martie, comemorează victimele conflictului și recunoaște contribuția veteranilor.
