Corupția mare, investigată de Procuratura Anticorupție. Cum vor fi împărțite celelalte dosare de rezonanță, aflăm de pe portalul Anticoruptie.md. Competențele organelor de anchetă privind dosarele complexe de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată vor fi delimitate mai clar. Un proiect de lege care are drept scop fortificarea mecanismelor de combatere a acestor infracțiuni a fost votat în prima lectură de 57 de deputați. Astfel, Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară. Dosarele cu prejudicii mai mici vor rămâne în competența organelor fiscale. Potrivit autorilor proiectului, această măsură va permite CNA să se concentreze asupra cauzelor complexe, inclusiv a celor care vizează fonduri externe și resurse ale bugetului Uniunii Europene. De asemenea, CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt. Infracțiunile minore sau lipsite de complexitate vor fi excluse din competența PCCOCS, care se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave.

Cotidianul reține mesajul ferm la Praga al președintei Maia Sandu: „Decizia privind aderarea Moldovei trebuie luată la Bruxelles, nu la Moscova”. Președinta Maia Sandu și-a încheiat turneul diplomatic european cu o participare la forumul Globsec Forum 2026, unde a transmis un nou apel pentru accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. Șefa statului și-a exprimat speranța că, în următoarele săptămâni, Uniunea Europeană va lua decizia formală privind deschiderea negocierilor de aderare cu Chișinăul. În cadrul forumului dedicat politicii externe și securității, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită pentru următoarea etapă a parcursului european și că viitorul țării trebuie decis în interiorul Uniunii Europene, nu sub presiunea Kremlinului. „Pentru noi, integrarea în Uniunea Europeană este cu adevărat strategia de a supraviețui ca democrație pe termen lung. Moldova și-a construit reziliența, am muncit din greu, dar este dificil pentru o țară mică să reziste singură pentru o perioadă foarte lungă de timp. Și nu credem că Rusia va înceta să exercite presiuni asupra noastră în viitorul apropiat. De aceea, suntem atât de hotărâți și atât de angajați față de integrarea în UE. Credem că decizia privind aderarea Moldovei trebuie luată la Bruxelles, nu la Moscova”, a declarat Maia Sandu.

Președintele ceh Pavel consideră „deplin posibil” ca Moldova să înceapă negocierile de aderare la UE în vară, relatează Europa Liberă Moldova. Președintele Cehiei, Petr Pavel, a lăudat gradul de pregătire a R. Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, pronunțându-se și pentru aderarea Ucrainei odată ce va face pregătirile de rigoare, în remarci venite după ce cancelarul Germaniei a propus un statut special, nu aderare, pentru Kiev. Vorbind joi la Praga, unde are loc conferința anuală de securitate Globsec, președintele Petr Pavel, un fost general NATO, suporter fervent al Ucrainei și al cursului ei pro-occidental, a spus că țara invadată de Rusia ar trebui integrată rapid în UE dacă va face toate reformele necesare. În privința Moldovei, Pavel a declarat că ea ar putea începe negocierile de aderare în iunie, căci „a făcut cele mai mari progrese dintre toate țările candidate”. Declarația vine după ce agențiile de presă și ziare din Occident și Ucraina au relatat despre propunerea cancelarului german Friedrich Merz ca Ucraina să capete un statut de „membră asociată” la UE, deocamdată, în condițiile în care pregătirea pentru aderarea propriu-zisă ar mai putea să dureze.

Și expertul Nicu Popescu vorbește la RFI că Germania propune acordarea anticipată a unor beneficii europene statelor candidate, înainte de aderarea deplină la UE. Germania încearcă să accelereze procesul de extindere al Uniunii Europene prin oferirea unor beneficii concrete statelor candidate încă înainte de aderarea deplină, explică Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice al președintei Maia Sandu. Potrivit acestuia, inițiativa Berlinului nu urmărește înlocuirea procedurii clasice de aderare, ci apropierea mai rapidă a țărilor candidate de Uniunea Europeană. Printre măsurile propuse de Berlin se numără acces preferențial la anumite beneficii ale pieței europene, participarea în unele structuri și reuniuni ale UE și accelerarea integrării sectoriale. Fostul ministru de Externe a subliniat că propunerea germană pornește de la faptul că aderarea deplină la Uniunea Europeană rămâne un proces complex și de lungă durată, care presupune reforme ample, implementarea acquis-ului comunitar și ratificarea finală în parlamentele tuturor statelor membre. În opinia sa, mesajul principal transmis de Berlin este că extinderea Uniunii Europene trebuie accelerată, iar statele candidate ar trebui să poată beneficia mai rapid de anumite componente ale integrării europene, fără a aștepta finalizarea întregului proces de aderare. Fostul ministru de Externe și al Integrării Europene spune că, în cazul Republica Moldova, procesul standard de aderare continuă într-un ritm bun, iar o parte dintre beneficiile integrării europene sunt deja vizibile.