Adevărul atenționează că în dosarul transnistrean, asistăm la o nouă perioadă de creștere a presiunilor Rusiei, direct de la Moscova și prin intermediul cetățenilor ruși care gestionează zona separatistă din estul Republicii Moldova. Diplomația rusă a insistat să se reia negocierile în formatul 5+2, care de doi ani nu mai avuseseră loc. Pe scurt, Moscova și reprezentanții ei de la Tiraspol au adoptat un set de cerințe față de Republica Moldova care, dacă ar fi îndeplinite, ar conduce la transformarea așa-zisei “republici moldovenești nistrene” într-o entitate politică semi-oficială, cu un anumit grad de legitimitate recunoscut de la Chișinău.  Presiunile din partea Moscovei și Tiraspolului vor crește, pentru a pune Chișinăul într-o poziție politică din care unica ieșire va fi acceptarea unui tip de federalizare și păstrarea „neutralității”, adică a dominației Rusiei pe ambele maluri ale Nistrului.

Evenimentul Zilei observă că propunerea exprimată recent de ministrul Apărării, Anatol Șalaru, că spațiul aerian al Republicii Moldova ar putea fi apărat în comun de către România și Ucraina, a provocat reacții bolnăvicioase peste Nistru. „În Transnistria este gata de decolare escadrila rusă de elicoptere drept răspuns la planurile Moldovei de a semna o înțelegere cu România și Ucraina privind apărarea spațiului său aerian”, a declarat Oleg Beliakov, șeful delegației transnistrene în Comisia unificată de control.

Comentând rezultatele de până acum de la campionatul european de fotbal, EVZ scrie că relația noastră, a celor din Estul bătrânului continent, cu fotbalul, devine tot mai complicată și mai distantă. ”Când dintre cele opt echipe care vor pleca cu primele avioane din Franța sunt, în ordine cronologică, Ucraina, România, Rusia, Turcia, Albania, te întrebi dacă mai există viitor pentru fotbal dincolo de ceea ce ieri era cortina de fier politică... iar fotbalul este doar una dintre oglinzile prin care vedem motivele sărăciei și prostiei la nivel de societate”, scrie Evenimentul Zilei.

Ziarul Național îl citează pe fostul premier Ion Sturza, care susține că ajutoarele din ultimii ani acordate de București malului stâng al Prutului „e ceva”, dar e nevoie de un plan „mult mai ambițios” care ar duce Basarabia în UE în „opt-zece ani”. Ion Sturza le sugerează autorităților de la București să aloce anual 0,4 la sută din PIB pentru Republica Moldova, adică 500 de milioane de euro, 200 de milioane dintre care să fie suport bugetar direct, iar celelalte – pentru dezvoltarea infrastructurii.