Culoar bun, dar eforturi mari pentru Republica Moldova, după deschiderea negocierilor cu UE, atrage atenția Veridica.md. Deschiderea oficială a primului grup de capitole (cluster) de negocieri cu Ucraina și Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană este, evident, un pas înainte, Moldova poate beneficia din plin de contextul geopolitic, dar trebuie să depună eforturi mari. Voința politică e ceva diferit de condițiile administrative și juridice punctuale pe care trebuie să le îndeplinească un stat-membru, iar Moldova are încă obstacole de depășit exact la capitolele fundamentale din primul cluster (justiție, corupție, administrație, libertate de exprimare). Fiindcă sunt inevitabil luate în discuție primele, aceste capitole fac cu atât mai dificile negocierile pentru primul cluster, ceea ce înseamnă că Moldova va trebui să depună eforturi mari pentru a ajunge la nivelul așa-numitului acquis comunitar. Autorul atrage atenția la unii factori care ar putea fi perturbatori. Un nor negru pentru procesul de aderare al Moldovei ar putea fi rezultatul alegerilor din Franța din 2027. Cu un Bardella în Consiliul European, Uniunea Europeană ar putea intra într-un blocaj care ar putea face vremurile lui Orbán o amintire roză. O problemă de neocolit a Moldovei o constituie Rusia, care dincolo de agresiune pură și acte generale de război hibrid, are o politică externă subtilă raportat la UE. Cei între 350.000 și 450.000 de transnistreni posesori de cetățenie moldovenească sunt cea mai mare problemă legată de Transnistria, în procesul de aderare la UE al Moldovei. E deci de subliniat că Putin joacă la mai multe capete curtând transnistrenii pentru cetățenie rusă. Totuși, autorul conchide că, în viitorul apropiat, Moldova are un culoar bun către Uniunea Europeană, mai ales date fiind finanțări ca aceea de 641 de milioane de euro, anunțată la începutul lui iunie, și summit-ul UE-Moldova așteptat pe data de 22 iunie. Dacă va reuși să transforme acești bani în reziliență economică reală, o administrație solidă, o justiție independentă și alte elemente ale statului strict necesare pentru o țară a UE, Moldova va progresa în sine, indiferent de stadiul procesului de aderare și impedimentele și catalizatorii lui, care nu țin de ea. Într-un climat global în care populiștii acaparează țările prospere economic, evoluțiile din Moldova sau Armenia au loc în sens contrar, iar asta e o veste bună nu numai pentru Moldova și Armenia, scrie Verdica. 

Cum anchetatorii „au luat cu asalt” sediul lui Plahotniuc. Jurnaliștii de investigații de la RISE Moldova scriu că, după fuga oligarhului Vladimir Plahotniuc din Moldova, procurorii au avut nevoie de un an întreg, ba chiar ceva mai mult, ca să desfășoare percheziții la sediul Partidului Democrat. Judecătorii  au opus rezistență: nu au autorizat percheziția și au considerat că legătura acestui sediu cu Plahotniuc nu era dovedită. Dar procurorii au mers la risc și au descins la sediu fără mandat judecătoresc. Detalii găsițit RISE.md.

Încă 10 martori ai apărării și gata. În ce punct a ajuns procesul „kuliok” al lui Igor Dodon – relatează Europa Liberă. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a mai audiat un aliat al lui Igor Dodon în dosarul „kuliok” al fostului președinte, ridicând la 26 numărul martorilor apărării compăruți deja în fața instanței, într-un proces care a căpătat turații și în care a mai rămas să depună mărturie doar 10 persoane. În ședința CSJ din 10 iunie, a dat declarații Ruslan Flocea, fostul șef al aparatului prezidențial din perioada de mandat a lui Dodon, relatând în instanță despre tensiuni pe care le-ar fi observat atunci între șeful statului și Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat de guvernământ. Apărându-l pe Dodon în instanță, Flocea, care a lucrat la președinție între 2016 și 2019, iar apoi a condus timp de doi ani Centrul Național Anticorupție a vorbit despre acte de sabotaj împotriva fostului președinte din partea fostei guvernări PD și despre actele „umilitoare” prin care acesta era suspendat periodic din funcție de către Curtea Constituțională, atunci când refuza să promulge legi. Vorbind despre înregistrările video de la întâlnirea Plahotniuc - Dodon din 2019, când ar fi fost transmis „kuliok”-ul cu mita, Flocea a spus că i s-au părut o „provocare pregătită în grabă”. Printre cei zece martori ai apărării care mai sunt așteptați în instanță, se numără fostul deputat socialist și fost judecător al Curții Constituționale în perioada 2019-2025, Vladimir Țurcan. Chemat și el în instanță ca martor al apărării, primarul capitalei Ion Ceban a refuzat să se prezinte până acum, spunând că are un program încărcat.

Găgăuzia, fără alegeri și fără bașcan: cum a ajuns autonomia într-un blocaj instituțional total și ce soluții există, scrie Ziarul de Gardă. Autonomia Găgăuză se află într-o criză instituțională de peste jumătate de an: Adunarea Populară are mandatul expirat, datele stabilite pentru alegerea  legislativului local au fost anulate de mai multe ori de instanțele judecătorești, organul electoral al regiunii nu este funcțional, iar după condamnarea definitivă a Evgheniei Guțul trebuie organizate și alegeri pentru funcția de bașcan. Experții consultați de Ziarul de Gardă spun că problema nu ține doar de data alegerilor, ci și de cine are dreptul legal să le organizeze în contextul în care la Comrat pare să nu existe voință politică pentru deblocarea situației. Mihail Sirkeli, jurnalist din Găgăuzia și fondator al portalului „Nokta”, consideră că problema actuală depășește cadrul unei simple dispute electorale. „Noi avem nu o criză instituțională, noi avem o criză constituțională în relația Chișinău –  Comrat. Deja a treia criză constituțională. Există o anumită ordine constituțională și Comratul nu vrea să se supună”, consideră Sirkeli. Jurnalistul susține că Găgăuzia a avut la dispoziție aproape un an pentru a-și ajusta legislația electorală la noul Cod Electoral, însă nu a făcut acest lucru înainte de expirarea mandatului Adunării Populare.

Tiraspolul, Abhazia și Osetia de Sud cer recunoaștere internațională într-o declarație comună. Cotidianul observă că structurile separatiste de la Tiraspol, Abhazia și Osetia de Sud își coordonează din nou mesajele externe și cer, într-o declarație comună, recunoașterea dreptului la autodeterminare și garanții juridice privind neutilizarea forței împotriva lor. Documentul a fost semnat în urma unor consultări trilaterale online între reprezentanții așa-ziselor ministere de externe ale celor trei regiuni separatiste. Reuniunea a avut loc pe 11 iunie, în format online. Așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a susținut că presiunea asupra acestor regiuni ar fi în creștere și a pledat pentru consolidarea cooperării între ele, acuzând Chișinăul de „înăsprirea fără precedent a blocadei” și de aplicarea unor măsuri restrictive.

Emilian Ceban și Evghenii Pancioha, deținuți pe motive politice de regimul de ocupație de la Tiraspol. Asociația Promo-LEX a depus o petiție colectivă adresată autorităților constituționale ale Republicii Moldova, solicitând intervenția urgentă pentru eliberarea lui Emilian Ceban și Evghenii Pancioha, răpiți și deținuți ilegal de regimul de la Tiraspol sub acuzația pretinsă de „trădare de patrie”. Situația este deosebit de gravă. Emilian Ceban este deținut ilegal de aproape patru ani și, recent, a fost plasat în izolare disciplinară după vizibilizarea publică a cazului său. Evghenii Pancioha este deținut ilegal de aproape opt ani și se confruntă cu probleme medicale grave. În lipsa tratamentului și a îngrijirilor medicale necesare, riscul pentru viața sa este unul real și imediat.