Mai este Internetul al oamenilor? Studii interesante care arată cum este generat traficul fraudulos
-
05 Ianuarie 2019 19:36
Studiile arată că mai puțin de 60% din traficul web este uman, restul aparținând așa-numiților boți, mașini care înlocuiesc oamenii și sunt responsabile pentru traficul fraudulos destinat publicității, accesărilor false de site-uri, comerțului, marketingului sau altor tipuri de fraude tehnologice.
Pentru o perioadă de timp, în 2013, conform unui recent articol din New York Times, jumătate din traficul YouTube a fost făcut de boți care acționau ca oamenii, într-un mod atât de convingător încât specialiștii au început să se teamă că se va ajunge la un punct de inflexiune după care sistemele YouTube pentru detectarea traficului fraudulos vor începe să considere traficul boților ca trafic real și pe cel uman fals.
Un recent studiu al Pew Research Center, citat de MEDIAFAX, boții erau responsabili pentru mai multe conturi pe Twitter decât oamenii: 66% din toate tweeturile cu link-uri către site-uri populare sau articole erau postate de boți, iar 500 cele mai activi boți de pe Twitter erau responsabili pentru 22% din toate tweeturile cu link-uri, de trei ori mai activi decât primele 500 de conturi active ale oamenilor, responsabili pentru doar 6% din share-uri.
Conform celui mai recent studiu al Imperva Incapsula, companie de servicii de securitate, traficul uman a fost responsabil pentru aproape 50% din totalul traficului de pe internet în 2012, a scăzut sub 40% în 2013, a urcat la circa 45% în 2014 și a trecut de 50% în 2014. Traficul boților „răi” a rămas constant la circa 30% în toți cei patru ani, iar traficul boților „buni” a fost la circa 30% în 2012, a urcat la 30% în 2013, a scăzut ușor în 2014 la circa 27% și s-a întors la circa 20% în 2015.
Potrivit unei cercetări efectuate de MarketingLand, în ultimii doi ani, Facebook a raportat în mod greșit numărul de postări de pe paginile Facebook (în două moduri diferite), modul în care utilizatorii urmăresc videoclipurile publicitare sau timpul mediu petrecut pentru citirea „instant articles”, care includ anunțuri, cantitatea de trafic furnizat de Facebook altor site-uri sau numărul de vizionări ale videoclipurile sau ale instant articles din versiunea mobilă a platformei.
Sunt aceste valori corecte? În 2018 Facebook a anunțat că 75 de milioane de persoane au vizionat cel puțin un minut de video pe platforma Facebook Watch în fiecare zi, dar ulterior a recunoscut că secundele respectivului minut nu au fost urmărite consecutiv de fiecare dată. Videoclipuri reale, oameni reali, minute false.
O problemă este și definirea traficului „real”. Un troll rus, care folosește o fotografie a unui brazilian pentru a se masca ca un susținător american al lui Donald Trump și se uită la un videoclip pe Facebook este o vizionare "reală"? Există boți care se comportă ca oamenii și oameni care se comportă ca alți oameni, dar și oameni care se comportă ca boții, pretinzând că sunt "asistenți personali inteligenți artificiali".
Un alt domeniu este cel al afacerilor false. Și nu vorbim de criptomonede, aflate în cădere liberă în 2018, de la valorile uluitore atinse la finele anului 2017, ci de distribuitorii de pe Amazon, care cumpără de acolo mărfuri ieftine și le revând tot acolo mai scump, folosind optimizări ale motorului de căutare pentru o ocupa primele locuri în rezultatele căutărilor. De altfel, cea mai mare parte a activității boților pe internet are motivație financiară și nu motivații politice. Un recent studiu asupra activității boților, citat de Telegraph, concluziona că multe din mesajele acestora priveau companii listate la bursă, pentru a manipula prețurile acțiunilor. Iar scopul oamenilor sau al companiilor din spatele boților este de a face bani din fluctuațiile artificiale ale acțiunilor induse în percepția publică. O altă parte importantă a boților este implicată în acțiuni de marketing, în încercarea companiilor de a vinde mai multe produse: Pew Research a descoperit că 73% din link-urile către produse comerciale sau servicii era postate de către boți.
Toată această nebunie are nu numai efecte asupra calității conținutului sau asupra userilor de pe internet, ci și efecte economice palpabile: Procter & Gamble și-a redus bugetul de publicitate pentru digital cu mai mult de 100 de milioane de dolari, anul trecut, iar JP Morgan Chase a selectat atent și a decis ca publicitatea sa să apară în doar 5.000 de site-uri, eliminând 395.000 de alte site-uri.