Sondajele plasează pe primul loc dreapta naționalistă (VMRO-DPMNE), la putere în ultimii zece ani, în fața opoziției social-democrate (SDSM), care denunță autoritarismul și corupția, însă numărul mare ale indecișilor face dificilă anticiparea rezultatelor.

În ianuarie 2015, SDSM l-a acuzat pe prim-ministrul Nikola Gruevski (VMRO-DPMNE) că a pus în practică un sistem de spionaj telefonic vizând circa 20.000 de opozanți, jurnaliști, preoți, reprezentanți ai societății civile, un scandal ce a părut să dezvăluie și o corupție masivă, urcând până la cele mai înalte eșaloane ale administrației.

Deși principiul organizării alegerilor a fost convenită printr-un acord încheiat sub egida Uniunii Europene în vara lui 2015, acestea au fost amânate în două rânduri, după ce opoziția a acuzat puterea de trucarea listelor electorale și de luarea sub control a presei.

În cel mai recent raport, Uniunea Europeană a exprimat regretul că statul de drept este 'constant pus sub semnul întrebării, în special din cauza influenței statului asupra instituțiilor democratice și a sectoarelor cheie ale societății'.

În primăvară, o amnistie prezidențială anulată ulterior a scos în stradă mii de opozanți, însă protestul nu a fost suficient pentru venirea la putere a social-democratului Zoran Zaev.

Nikola Gruevski a demisionat din fruntea guvernului în ianuarie 2016 pentru a deschide calea pentru alegeri, dar a rămas la șefia VMRO-DPMNE și se va confrunta încă o dată cu social-democrații.

În cazul unei înfrângeri, Gruevski și aliații săi vor fi 'total marginalizați', susține Florian Bieber, specialist în Europa de Sud-Est al Universității din Graz (Austria). Ancheta judiciară pentru corupție în care apare numele lui Gruevski ar putea la amploare, în timp ce, dacă liderul dreptei va câștiga, 'va anihila orice critică', avansează cercetătorul.

'Nu este o campanie electorală obișnuită. Cetățenii vor alege între viață și moarte', a supralicitat miza Zoran Zaev, într-unul din ultimele mitinguri de campanie.

Arsim Zekolli, analist politic și fost diplomat, consideră însă că vântul schimbării nu suflă cu atât de multă forță, îndelungatele dispute între partide 'domolind atmosfera de revoltă în rândul cetățenilor'.

Potrivit unor observatori, Nikola Gruevski ar putea renunța la postul de premier în caz de victorie. Viitorului șef al guvernului îi va reveni sarcina de a reduce datoria publică — al cărei nivel îngrijorează instituțiile financiare internaționale — și șomajul, ce afectează un sfert din populația activă, într-o țară unde venitul mediu nu atinge 400 de euro.

De altfel, preocupările economice depășesc, pentru mulți din cei peste 2 milioane de macedoneni, problemele comunitare, chiar dacă relațiile dintre slavii majoritari și puternica minoritate albaneză (aproape un sfert din populație) rămân delicate.

În timpul campaniei, tabăra lui Gruevski l-a acuzat pe Zoran Zaev că se joacă cu focul prin promisiunea electorală de 'federalizare' a țării. Principalul partid albanez, Uniunea pentru Integrare Democratică (DUI) a fostului rebel Ali Ahmeti, participă în prezent la guvernare alături de VMRO-DPMNE.