Parlamentul European cere retragerea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE pentru încălcarea „statului de drept”
-
26 Noiembrie 08:46
Parlamentul European (PE) le-a cerut marți statelor membre ale UE să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene, invocând "colapsul democrației, al statului de drept și al drepturilor fundamentale" din această țară condusă de premierul conservator Viktor Orban, pe care-l acuză că se află în fruntea "unui regim hibrid de autocrație electorală”.
În rezoluția votată de eurodeputați, cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă și 28 de abțineri, aceștia condamnă ceea ce numesc „eforturile deliberate și sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE", despre care afirmă că "nu sunt o alegere opțională, ci un angajament fundamental asumat în mod liber" de fiecare stat membru al UE.
„Prea mult timp guvernele europene au stat cu mâinile încrucișate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor", acuză eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor și inițiatoare a rezoluției.
Textul acesteia insistă că, deși retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită un vot în unanimitate al celorlalte, declararea faptului că Ungaria "prezintă un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE" are nevoie doar de o majoritate de patru cincimi și ar permite procesului să avanseze, notează EFE, citată de Agerpres.
Printre cei aproape 200 de eurodeputați care au votat împotriva acestei rezoluții s-au numărat și cei din grupul Patrioți pentru Europa, grupul impulsionat chiar de Viktor Orban și care a semnalat că „Ungaria este atacată din cauza refuzului său de a oferi arme Ucrainei, de a permite intrarea migranților ilegali și de a introduce ideologia de gen în școli."
„Politica externă, educația, politica socială și familială, protecția copilului și sistemul judiciar sunt prerogative ale statelor membre", a amintit acest grup.
Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia și îl acuză de încălcarea statului de drept prin acțiuni precum respingerea migranților ilegali, limitarea drepturilor comunității LGBT sau contestarea întâietății deciziilor instanțelor europene în fața celor emise de instanțele ungare. Refuzul lui Orban de a susține Ucraina în războiul cu Rusia și, mai recent, adoptarea unei legislații ce restrânge finanțările din străinătate pentru ONG-uri și presă în Ungaria au amplificat acest conflict.
Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, prin care această țară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.
Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiționalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor țări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei.
Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârșitul anului 2023, când Ungaria amenința la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.
Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor și partidul conservator Fidesz al lui Orban este amenințat de partidul pro-european Tisza, creat de Peter Magyar, un fost aliat al său devenit opozant.
