Sprijinul pentru reintegrare crește în regiunea transnistreană — fiecare al doilea locuitor ar vota pentru. Platforma media Zona de Securitate și comunitatea WatchDog.MD au prezentat rezultatele unui studiu privind percepțiile locuitorilor regiunii transnistrene despre reintegrarea Republicii Moldova și Uniunea Europeană. Potrivit cercetării, fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene sprijină reintegrarea celor două maluri. Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă. Situația economică din stânga Nistrului continuă să se înrăutățească în contextul războiul rus din Ucraina, iar incertitudinile legate de statutul și viitorul regiunii transnistrene reprezintă una dintre cele mai importante probleme care îngrijorează majoritatea rezidenților malului stâng. Pe lângă probleme precum salariile mici sau sărăcia, îngrijorări de altfel întâlnite și pe malul drept, rezidenții regiunii transnistrene se declară ,,obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și ,,așteaptă” o soluționare pașnică. O altă problemă identificată este cea a lipsei libertății cuvântului. Majoritatea respondenților recunosc că le este frică să se expună pe anumite subiecte politice. Tot mai multe voci din regiune consideră că la momentul de față reintegrarea celor două maluri este cea mai bună soluție pentru rezolvarea problemelor cotidiene ale oamenilor. Fiecare al doilea rezident al malului stâng ar sprijini, în cadrul unui potențial referendum, reintegrarea celor două maluri, un sprijin care este în creștere de la an la an, constată Zona de Securitate, care realizează aceste studii din 2024.

Cetățenia rusă – nimic mai ieftin și mai periculos, titrează DW Moldova. În timp ce Rusia le dă cetățenie gratis, la cerere, în baza unui decret semnat zilele trecute de Vladimir Putin, locuitorii regiunii transnistrene fac cozi la oficiile Agenției Servicii Publice de la Chișinău, pentru a-și reconfirma urgent cetățenia Republicii Moldova. Tot mai mulți locuitori din Transnistria își leagă speranțele de Republica Moldova și de aderarea la UE - în contrast cu efortul Kremlinului de a-i impresiona pe localnicii regiunii separatiste cu beneficiile „lumii ruse”. La cetățenie rusă se înscriu doar pensionarii din Transnistria. Luni, 25 mai, a intrat în vigoare procedura de dobândire, la cerere, a cetățeniei ruse de către locuitorii regiunii transnistrene. Ambasada Rusiei din Chișinău și propaganda rusă s-au grăbit să remarce „numărul mare de solicitanți”, precizând chiar că s-ar fi format cozi la depunerea cererilor. Dar nu au precizat unde anume s-au format cozi, mai ales că cererile pentru cetățenie rusă pot fi depuse doar online. Kremlinul a mizat pe faptul că, prin decretul lui Putin, va reuși să mobilizeze mai multă „carne de tun” din Transnistria pentru războiul contra Ucrainei. Din primele informații obținute însă de DW de la autoritățile de la Chișinău, puținii solicitanți transnistreni de cetățenie rusă, în baza decretului semnat recent de Putin, sunt pensionari care depun cererea de cetățenie rusă doar pentru a beneficia de pensie din Federația Rusă. Mai mult, în contextul crizei financiare și economice profunde din regiunea transnistreană, regimul separatist îi încurajează tacit pe pensionarii din Transnistria să devină „beneficiari ai filialei Casei de asigurări sociale a Rusiei din Tiraspol”, pentru a diminua astfel povara asupra bugetului enclavei separatiste.

Lukașenko atacă voalat ideea unirii R. Moldova cu România, reține Cotidianul. Moldovenii nu trebuie „băgați cu forța” într-un alt stat, „nici măcar într-o țară foarte promițătoare și dezvoltată”, a declarat liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, în cadrul unei întâlniri cu fostul președinte Igor Dodon. Deși nu a numit direct România, mesajul dictatorului belarus intră în registrul antiunionist promovat de Dodon la Chișinău, în care apropierea de România este prezentată drept o amenințare la adresa statalității Republicii Moldova. Liderul de la Minsk a continuat cu un mesaj prezentat drept unul de respect față de moldoveni, dar cu un subtext politic evident împotriva unirii Republicii Moldova cu România și a apropierii de spațiul occidental. Igor Dodon a preluat imediat mesajul și l-a lăudat pe Lukașenko. Fostul președinte l-a numit pe liderul belarus „drag prieten” și „tovarăș al poporului moldovenesc”, afirmând că declarațiile acestuia îi provoacă „mândrie și respect”, dar și „amărăciune”. Fostul șef al statului a mers mai departe și a afirmat că Lukașenko ar fi „un patriot mai mare al Moldovei” decât actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, notează Cotidianul.

 „Dacă Ucraina cedează, toată Europa de Răsărit, care a fost cândva în sfera imperialismului rus, este amenințată”, atenționează dramaturgul și publicistul Matei Vișniec, la RFI Moldova. Scriitorul a vorbit despre războiul din Ucraina, vulnerabilitățile Europei și locul Republicii Moldova într-un context geopolitic pe care îl consideră decisiv pentru viitorul regiunii. Vișniec afirmă că Republica Moldova se află într-un moment istoric de orientare strategică și că apropierea de Uniunea Europeană reprezintă „calea naturală și cea bună”. În opinia sa, Republica Moldova trebuie să accelereze apropierea de spațiul european și românesc, în condițiile în care războiul din Ucraina prelungește incertitudinea strategică din regiune. „Trebuie să se apropie cât mai mult de Uniunea Europeană, de România și de Occident. Sigur că drumurile sunt încă destul de complicate din punct de vedere strategic, instituțional. Nu știm nimic despre cum se va sfârși războiul din Ucraina și ce se va întâmpla în următorii ani. Dar tocmai pentru că războiul din Ucraina durează de atâta vreme, Moldova are nevoie și de soluții mai rapide de orientare în spațiul care îi este natural: cel al latinității, cel legat de spațiul românesc, cel legat de democrație, cel legat de libertate”, spune Matei Vișniec. Scriitorul avertizează că miza războiului din Ucraina depășește frontierele acestei țări și privește întreaga arhitectură de securitate europeană. „Dacă Ucraina cedează, toată Europa de Răsărit, care a fost cândva în sfera imperialismului rus, este amenințată”, afirmă el. Vișniec consideră că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este, în esență, o confruntare împotriva valorilor democratice europene.