Lui Plahotniuc i s-a apropiat funia de par. Într-o sinteză a săptămânii, VERIDICA remarcă faptul că autoritățile moldovenești, ca niciodată, au șanse să îl aducă în fața justiției pe cel care a ținut în captivitate Republica Moldova cel puțin un deceniu. Vineri, la Londra, Veaceslav Platon a fost eliberat pe o cauțiune de 330.000 de lire sterline, echivalentul a 7,5 milioane de lei. Miercuri, la Paris, a fost pus în arest preventiv fostul ministru al Justiției din Republica Moldova, Vitalie Pîrlog, figură-cheie în investația din cadrul Interpol legată de înlăturarea notificărilor roșii pentru criminalii dați în urmărire la nivel internațional. Veridica explică de ce Constantin Țuțu, arestat împreună cu Plahotniuc în Grecia, scapă de solicitarea de extrădare din partea autorităților moldovenești.

Reținerea lui Vladimir Plahotniuc nu trece neobservată în presa elvețiană. Nu doar pentru că Moldova e aproape de Ucraina, ci și pentru că oligarhul are proprietăți aproape de Geneva, reține DW. Fosta  soție a lui Plahotniuc, Oxana Childescu, locuiește într-o vilă mare pe malul unui lac în apropiere de Geneva. ”Proprietatea este evaluată la 25 de milioane de franci și, printr-o decizie judecătorească din 2023, a fost pusă sub sechestru - nu poate fi vândută”. În plus, autoritățile de la Chișinău au cerut asistență juridică celor elvețiene.

Ziarul de Gardă scrie despre „Sancțiunile UE pentru apropiații lui Șor și cum unii dintre ei le pot ocoli”. Uniunea Europeană a extins lista sancțiunilor împotriva rețelei lui Ilan Șor, vizând șapte politicieni, doi propagandiști și trei entități acuzate de subminarea democrației în R. Moldova. Totodată, trei dintre cei incluși pe lista neagră a UE – Victoria Furtună, Vadim Grozavu și Alexei Lungu, ar putea ocoli restricțiile, pentru că, pe lângă cetățenia R. Moldova, aceștia au și cetățenia României, stat membru al UE. Ministerul Afacerilor Externe din România a confirmat pentru ZdG că statele membre ale Uniunii nu sunt obligate să interzică accesul propriilor cetățeni pe teritoriul lor. De-a lungul timpului, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a aproximativ 5000 de persoane și entități, inclusiv din R. Moldova. Pe 15 iunie, „lista neagră” a fost actualizată, iar sub incidența măsurilor restrictive au căzut șapte politicieni apropiați de fugarul Ilan Șor, condamnat penal în dosarul „Frauda bancară” și sancționat anterior. Printre noii sancționați se numără politicienii Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Victoria Furtună, Natalia Parasca, Alexei Lungu, Alexandru Beșchieru și Vadim Grozavu. De asemenea, pe lista de sancțiuni și-au făcut loc propagandiștii Dumitru Buimistru și Veaceslav Valico. Pe lângă aceștia, au fost sancționate și trei entități: compania „A7”, Centrul Cultural Educațional al Moldovei de la Moscova și blocul politic „Victorie”. Parlamentarul european Eugen Tomac a explicat pentru ZdG ce înseamnă în practică aceste sancțiuni și ce efecte juridice concrete produc.

Ce sancțiuni va mai impune România contra camarilei lui Ceban? Stoianoglo, unul dintre marii românofobi pasibili de sancțiuni, titrează Cotidianul. Analistul politic Mihai Isac a declarat rec pentru TVR Moldova că interdicția aplicată de statul român primarului pro-rus al Chișinăului, Ivan Ceban, privind accesul în spațiul Schengen ar trebui urmată de măsuri suplimentare impuse împotriva unor actori politici cu profil similar. În acest context, el a atras atenția că statul român trebuie să-și perfecționeze legislația astfel încât să permită retragerea cetățeniei române în cazul unor exponenți politici din Republica Moldova care desfășoară acțiuni contra României. În mod particular, ar trebui vizate persoanele din siajul pro-rusului Ivan Ceban care dețin cetățenia română, în condițiile în care acesta a fost declarat oficial drept amenințare pentru securitatea României. „Statul român nu are în acest moment o legislație eficientă care să permită retragerea cetățeniei române pentru persoane care sunt implicate în acțiuni îndreptate împotriva statului român. Știm că în jurul domnului Ceban sunt foarte multe persoane care dispun și de cetățenie română și ridică un semn de întrebare statutul acestor persoane în relația cu statul român dacă aceste persoane susțin în mod activ un actor politic pe care statul român îl consideră o amenințare la adresa securității sale. (…) E nevoie ca statul român să aibă o atitudine mult mai clară față de astfel de actori politici. O vedem și pe doamna Furtună, vedem și alți actori politici din Republica Moldova, mulți dintre ei beneficiind de pe urma statului de cetățean român”.

Republica Moldova, țintă a campaniei pro-ruse Matrioșka: Val de știri false înaintea alegerilor parlamentare, atenționează TV8. Campania sofisticată de dezinformare pro-rusă, denumită Matrioșka, și-a intensificat eforturile de a răspândi propagandă în Republica Moldova. Scopul acesteia este de a discredita guvernul pro-UE pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, potrivit unui studiu NewsGuard. Potrivit sursei, doar o singură campanie a vizat Moldova cu 39 de povești fabricate în trei luni de la anunțarea alegerilor. Rețeaua de dezinformare Matrioșka este o operațiune coordonată pro-rusă, cunoscută în rândul verificatorilor de fapte pentru răspândirea de știri false în stilul unor publicații legitime. Aceasta a distribuit anterior dezinformări despre alegerile prezidențiale din SUA 2024 și despre războiul din Ucraina. Conform NewsGuard, narațiunile false despre Moldova răspândite de Matrioșka au luat recent forma unor reportaje atribuite BBC, The Economist și Euronews, printre alte 20 de surse.