Linia feroviară Giurgiulești–Cahul, complet funcțională. Vladimir Bolea: „Se discută transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată”
-
06 Mai 11:30
Restanțele salariale de la Calea Ferată din Moldova au fost achitate integral, iar activitatea economică a întreprinderii a înregistrat o creștere semnificativă în ultimul an, a anunțat astăzi ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Oficialul a atribuit redresarea unor investiții în infrastructură și relansării transportului feroviar de marfă, inclusiv pe segmentele reabilitate Văleni–Cahul–Giurgiulești. Vladimir Bolea a mai spus că R. Moldova și România pregătesc un proiect de cale ferată electrificată pe ruta Iași–Ungheni, finanțat din fonduri europene și bugete naționale, transmite Radio Chișinău.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea a declarat că, la sfârșitul anului 2024, restanțele salariale la CFM ajungeau la aproximativ 144 de milioane de lei, echivalentul a circa nouă luni de întârzieri. La 30 aprilie anul curent, datoriile salariale au fost lichidate integral.
„La data de 31 decembrie 2024, când preluase funcția de Ministrul al Infrastructurii, datoriile salariale erau de aproximativ 144 de milioane de lei, ceea ce însuma aproximativ 9 luni restanță la salarii. La data de 31 decembrie 2025, datoriile la salarii, aproximativ 49 de milioane de lei. Și cu toată fermitatea și mândria vreau să vă raportez că, la data de 30 aprilie 2026, suma datorii la salarii pentru angajații la Căile Ferate este egală cu 0. Mai mult ca atât, avem aproximativ 25% din angajații Căilor Ferate, 25% din numărul de aproximativ 3.400 care iară astăzi Căile Ferate, care și-au încasat salariile la zi pe luna aprilie”, spune Bolea.
Totodată, potrivit ministrului, veniturile întreprinderii aproape s-au dublat într-un singur an. Dacă în 2024 CFM a încasat circa 702 milioane de lei, în 2025 suma a ajuns la aproape 1 miliard și 289 de milioane de lei. În primele patru luni ale anului 2026, încasările au depășit deja 232 de milioane de lei.
Autoritățile susțin că redresarea economică a fost posibilă inclusiv prin reabilitarea unor tronsoane feroviare importante. A fost redeschis segmentul feroviar de la Fălciu și reconstruit tronsonul Văleni–Cahul–Giurgiulești, afectat anterior de alunecări de teren. Potrivit ministrului, linia dintre Giurgiulești și Cahul este acum complet funcțională, iar CFM poartă negocieri cu importatori de produse petroliere și îngrășăminte pentru transferarea transportului de mărfuri de pe segmentul auto pe cel feroviar.
„Calea Ferată din Moldova a reconstruit de la zero aproximativ 4 kilometri de cale ferată, atât cu ecartament larg, cât și european. Acest lucru permite includerea tronsonului în traseele feroviare europene. Ultima circulație de marfă pe acest segment a avut loc în 1989, iar rutele de pasageri au fost închise în 2009. Astăzi, transportul de marfă a fost relansat. De asemenea, s-a lucrat la tronsonul Văleni–Cahul–Giurgiulești. Acesta a fost construit în 2007, însă circulația a fost sistată în august 2022, după ce alunecările de teren au făcut impracticabil un segment de aproximativ 400 de metri. În prezent, linia de cale ferată dintre Giurgiulești și Cahul este complet funcțională. În acest context, Calea Ferată din Moldova poartă discuții cu importatorii de produse petroliere pentru transferarea transportului de pe segmentul auto pe cel feroviar.
De asemenea, sunt purtate negocieri cu importatorii de îngrășăminte pentru ca marfa preluată din Portul Internațional Liber Giurgiulești și transportată acum pe cale rutieră să fie transferată pe calea ferată. noi vorbim despre o cale ferată a Republicii Moldova, funcțională în totalitatea sa tot parcursul nostru intern. Astăzi, dacă te pornești de la Briceni cu Marfă, ajungem portul internațional din Republica Moldova în Giurgiulești, în totalitate, parcurgând pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Bolea.
De asemenea, Vladimir Bolea a anunțat că Republica Moldova și România vor construi primul tronson de cale ferată europeană electrificată, pe ruta Iași–Ungheni. Proiectul va fi finanțat în proporție de 50% din granturi europene și 50% din bugetul de stat.
Ministrul a mai declarat că, deși CFM nu a revenit încă pe profit, situația economică este considerabil mai bună decât în anii precedenți, iar procesul de modernizare și dezvoltare va continua.

