După două runde de discuții intense care au avut loc joi la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au renunțat la planurile care vizau adoptarea unui comunicat cu privire la criza energetică la finalul summitului, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres.

Diferențele în evaluările lor cu privire la creșterea prețurilor la electricitate, gaze naturale și costul emisiilor s-au dovedit a fi insurmontabile, au declarat pentru Bloomberg doi diplomați din apropierea discuțiilor.

Un alt punct de dispută l-a constituit un proiect de regulament al Executivului comunitar cu privire la clasificarea energiei nucleare și gazelor naturale în taxonomia investițiilor „verzi”.

Majoritatea celor 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri la nivel național pentru a-și proteja consumatorii și firmele de impactul creșterii prețurilor la energie, fie prin reducerea taxelor sau prin subvenții directe către gospodăriile vulnerabile. În condițiile în care creșterea prețurilor nu dă semne de încetinire, există îngrijorări cu privire la efectele asupra inflației și riscurile la adresa revenirii economice.

Polonia: Comercializarea certificatelor de emisii nu funcționează

În paralel, prețul pentru certificatele de poluare, emise în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), a atins săptămâna trecută un nivel record de 90,75 euro pentru o tonă și se tranzacționează la aproape 150% peste nivelul din urmă cu un an.

„EU ETS nu funcționează. Sper că astăzi Polonia, împreună cu alte țări, a inspirat Comisia Europeană și alte state să regândească acest sistem”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la finalul summitului.

Anterior, în cursul discuțiilor, Morawiecki a dat vina pe investitorii financiari pentru creșterea prețului certificatelor de poluare, un punct de vedere susținut și de alte state est europene, inclusiv Cehia și Ungaria, susțin mai mulți diplomați care au asistat la discuții și are au dorit să își păstreze anonimatul.

„Cu privire la cel mai important aspect, cel al prețurilor la energie, am ajuns într-o situație tensionată. Cehii, polonezii, slovacii și noi, ungurii, am fost vehemenți că trebuie să stopăm creșterea prețurilor la energie, fie că este vorba de electricitate sau gaze naturale. Trebuie să înlăturăm speculatorii din sistem”, a spus premierul ungar Viktor Orban într-o postare video pe Facebook.

Cu toate acestea, Polonia, țară care se bazează predominant pe termocentrale care funcționează cu cărbune pentru producția de electricitate, nu a reușit să strângă sprijinul necesar pentru a i se permită să iasă din schema EU ETS.

Cancelarul german, Olaf Scholz, le-a spus liderilor UE că un preț de 90 de euro pentru o tonă de CO2 este unul ridicat și că unul de 60 de euro ar fi mai rezonabil, dar, cu toate acestea, a avertizat că ar putea fi dificil să fie menținut acest preț dacă întregul sistem se modifică.

La rândul său, Spania s-a declarat preocupată de prețurile mari, însă, cu toate acestea, premierul spaniol Pedro Sanchez a spus la summit că ideea de a pune sub semnul întrebării întregul mod de funcționare a schemei EU ETS este complet inacceptabilă.

Disensiuni în privința listei investițiilor „verzi”

Franța a cerut măsuri pentru a reduce volatilitatea pe piață. Președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul bulgar, Rumen Radev, au criticat de asemenea un raport emis de Agenția europeană de reglementare a sectorului energetic cu privire la designul pieței de electricitate precum și o evaluare preliminară a pieței certificatelor de poluare venită de la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), care luna trecută a infirmat acuzațiile referitoare la un posibil abuz pe piața tranzacțiilor cu certificate de poluare, apreciind că creșterea prețurilor s-a datorat unor factori economici și politici.

„În opinia mea, aceste rapoarte nu merg suficient de mult în profunzime. Și ne așteptăm, iar aceasta este și o promisiune a Comisiei Europene, că analizele vor continua până când vor ajunge la profunzimea necesară și că trebuie să existe transparență atât în ceea ce privește mecanismul de tranzacționare a emisiilor cât și cu privire la licitațiile de electricitate”, a declarat Rumen Radev.

Summitul de joi a scos de asemenea la lumină diviziunile dintre liderii europeni cu privire la rolul energiei nucleare și gazelor naturale în viitoarea clasificare a investițiilor verzi. Comisia Europeană ar putea dezvălui în data de 22 decembrie planul său cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și a proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investițiilor „verzi”.

Însă acest verdict mult așteptat creează diviziuni în rândul celor 27 de state membre, dar și al investitorilor, în condițiile în care Luxemburgul, Germania și Austria critică o posibilă includere a energiei nucleare și a gazelor pe lista investițiilor durabile, în timp ce alte țări, precum Franța, Polonia, Cehia și România au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investițiilor „verzi”.