"Cele două părți trebuie să aplice ceea ce au convenit. Unitatea UE pe acest subiect este totală", au transmis cei doi lideri ai UE, în postări separate și identice pe Twitter.
Von der Leyen și Michel au mai precizat că măsurile adoptate pentru Irlanda de Nord vor permite "menținerea" păcii în această provincie britanică.

De cealaltă parte, premierul britanic Boris Johnson le-a cerut liderilor din UE să dea dovadă de "pragmatism" și de "compromis" în privința dispozițiilor post-Brexit pentru Irlanda de Nord, pentru a fi găsită rapid o soluție, a spus purtătorul său de cuvânt, după o serie de întâlniri pe care șeful guvernului de la Londra le-a avut în contextul reuniunii G7.

Boris Johnson "și-a exprimat clar dorința de pragmatism și de compromis din partea tuturor, dar a subliniat că protejarea Acordului din Vinerea Mare este primordială", a precizat Downing Street.

Emmanuel Macron îi cere lui Johnson să își respecte "cuvântul dat"

Premierul britanic s-a mai întâlnit și cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și liderii UE, Ursula von der Leyen și Charles Michel

Emmanuel Macron i-a cerut sâmbătă premierului britanic Boris Johnson să își respecte "cuvântul dat europenilor" în cadrul Brexit-ului, pe fondul tensiunilor din Irlanda de Nord, a transmis președinția franceză, relatează AFP, citată de Agerpres.

Șeful statului francez s-a declarat "pregătit" pentru o relansare a relațiilor franco-britanice, dar "a subliniat că acest nou angajament presupune ca britanicii să își respecte cuvântul dat europenilor și cadrul definit de acordurile privind Brexit-ul", a precizat Palatul Elysee după o întâlnire între cei doi lideri în marja summitului G7.

Subiectul care umbrește summitul G7

Dosarul privind Irlanda de Nord și dispozițiile comerciale speciale prevăzute pentru această provincie britanică după Brexit afectează relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Subiectul umbrește summitul G7 care se desfășoară până duminică în sud-vestul Angliei, unde liderii marilor puteri și ai UE încearcă să ofere imaginea unui front unit care vrea să dinamizeze din nou multilateralismul pentru a favoriza relansarea post-pandemică și pentru a lupta împotriva încălzirii climatice.

De când Marea Britanie a finalizat ieșirea sa greoaie din UE anul trecut, relațiile cu Bruxelles s-au deteriorat și mai mult, ambele părți s-au acuzat reciproc de rea credință în ceea ce privește parte din acordul lor comercial care reglementează mișcările de bunuri către Irlanda de Nord, potrivit Reuters.

Din cauza Brexit, Marea Britanie (Anglia, Scoția și Țara Galilor) nu mai intră sub jurisdicția legilor UE. Însă, Irlanda de Nord trebuie să facă acest lucru, pentru că împarte o graniță pe pământ cu Republica Irlanda, care este membru UE.

De ce a fost nevoie de un acord Brexit pentru Irlanda de Nord

În timpul negocierilor pentru Brexit, toate părțile au căzut de acord că protejarea Acordului din Vinerea Mare este o prioritate absolută. A însemnat păstrarea frontierei pe pământ dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord deschisă și evitarea unei noi infrastructuri precum camere și puncte de control la frontieră.

Acest lucru a fost ușor de menținut când atât Irlanda de Nord cât și Republica erau parte din UE. Însă, un nou acord a fost necesar după Brexit, pentru că UE impune ca anumite bunuri să fie inspectate atunci când ajung dintr-o țară non-UE, în vreme ce unele produse nu sunt admise deloc la intrare.

Așa că UE și Regatul Unit au negociat Protocolul din Irlanda de Nord, care a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2021.

Cum funcționează Protocolul Irlandei de Nord

În cadrul protocolului, Irlanda de Nord continuă să respecte multe reguli UE. Aceasta înseamnă că frontiera o pot trece camioane fără a fi verificate. Însă, Anglia, Scoția și Țara Galilor nu mai respectă acele reguli, ceea ce duce la o "graniță" reglementată între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Inspectarea produselor are loc la porturile din Irlanda de Nord și, de asemenea, trebuie completate documente vamale.

Acest lucru a atras critici că a fost creată efectiv o frontieră pe Marea Irlandei.

Noul sistem a început mai greu. UE a declarat în februarie că punctele de control nu erau pe deplin operaționale iar unele bunuri intrau în Irlanda de Nord fără a fi controlate adecvat.

Separat față de perioada de grație de șase luni pentru cărnuri reci, supermarketurilor le-au fost acordate o perioadă de grație de trei luni unde regulile de control al produselor alimentare, precum laptele și ouăle, nu erau aplicate. Aceasta a fost aplicată pentru a le acorda timp să se adapteze și să asigure stocurile necesare. Însă, au existat și întreruperi la începutul anului cu anumite tipuri de produse proaspete ce lipseau de pe rafturi.

În martie, Regatul Unit a decis singur să extindă perioada de grație până în octombrie și a anunțat ulterior acțiuni similare, pentru a face mai ușor comerțul cu pachete și plante din Marea Britanie către Irlanda de Nord.

UE a declarat anterior că decizia Regatului Unit de a extinde perioada de grație încalcă legislația internațională. Și a lansat o acțiune în instanță care s-ar putea încheia cu amenzi mari față de Regatul Unit, impuse de Curtea de Justiție a UE. 

Sursa: DIGI24