Potrivit sursei citate, la momentul de față, lumea trebuie să-și îndrepte atenția către ce se discută la Roma, pentru că summitul G20 funcționează anul acesta ca un precursor de facto al Conferinței ONU privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 31 octombrie și 12 noiembrie în orașul Glasgow din Scoția.

Summitul climatic este considerat de organizatori și activiștii de mediu drept un moment definitoriu pentru acțiunea climatică, deși așteptările s-au redus pe fondul diferendelor majore între diferite guverne și activiști de mediu în ceea ce privește calea de urmat.

O mare parte din ceea ce ar putea defini COP26 ca un succes sau nu va fi conceput la Roma, unde președintele american Joe Biden se va întâlni cu omologii săi din G20. 

Lucrările G20 se vor ține într-un cartier și un complex de clădiri (EUR) concepute în urmă cu opt decenii de către guvernul fascist al lui Mussolini, dar lucrările propriu-zise vor demara în clădirea futuristă învelită în sticlă cunoscută de localnici ca “la Nuvola” (Norul). De altfel, spațiul aerian deasupra Romei este deja închis, anunță La Repubblica.

„Trebuia să fie un loc în care să nu fii legat de antichitate”, a declarat Luca Ribichini, profesor de arhitectură la Universitatea Sapienza din Roma, adăugând că „discuțiile sunt atât de importante încât trebuie să fie purtate într-un loc care să personifice noua modernitate.”

G20 a fost creat pentru a găsi soluții în criză, însă vremurile s-au schimbat

G20 este un forum creat în 1999, după crizele financiare din Asia și Rusia, pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente. Un deceniu mai târziu, statele din G20 s-au reunit într-un summit pentru a da un răspuns global la criza financiară din 2008, generând angajamente de peste un trilion de dolari în cheltuieli guvernamentale pentru a restabili creditul, creșterea economică și locurile de muncă.

G20 este un forum care include atât puterile tradiționale din secolul 20 ale Occidentului, cât și giganții emergenti ai lumii în curs de dezvoltare. În ultimele două decenii, acest grup de 20 de state a devenit blocul definitoriu al ordinii internaționale de după Războiul Rece. În general, întâlnirile G20 reprezintă evenimentul de top din calendarul geopolitic anual.

Numai că această imagine este mai puțin clară în 2021. Diferențele tot mai mari dintre națiunile care fac parte din G20 și incapacitatea întregului grup de se coordona pentru a aborda în mod colectiv strategii mai ambițioase privind crizele actuale reflectă o schimbare mai profundă a politicii internaționale. G20 a fost lent în răspunsul său la pandemia de COVID-19, chiar dacă țările din cadrul grupului și-au asigurat majoritatea stocurilor de aprovizionare cu vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2. Diferențele politice dintre țări afectează acum interesele economice comune.

Filozofia G20 a fost definită prin sprijinul țărilor membre pentru cooperarea internațională și respingerea oricăror forme de politici protecționiste. Însă această abordare a fost depășită de valul de naționaliști în ascensiune din întreaga lume. Spre exemplu, în timpul mandatului său, fostul președinte american Donald Trump a reușit să transforme fiecare eveniment G20 la care a participat într-o arenă de confruntări furioase între națiunile grupului.

Citiți continuarea pe DIGI24.ro.