Liberalizarea regimului de vize cu UE | Mihai Mogîldea: „Societatea din R.Moldova se schimbă și noi preluăm un model din afară, care este cu precădere axat pe valorile, principiile, prioritățile UE”

  • 01 Mai 15:50
Liberalizarea regimului de vize cu UE | Mihai Mogîldea: „Societatea din R.Moldova se schimbă și noi preluăm un model din afară, care este cu precădere axat pe valorile, principiile, prioritățile UE”

În șapte ani de la regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, cetățenii Republicii Moldova au călătorit liber în scopuri de turism sau serviciu în țările Uniunii. Aceste călătorii au deschis calea către piața de servicii și bunuri din UE, dar și au oferit modele de dezvoltare pentru comunitățile din Republica Moldova. Totuși, regimul liberalizat de vize a fost folosit de mulți oameni pentru a munci în statele UE, lucru care nu e prevăzut prin acest program, iar pandemia i-a afectat în mod special pe acești oameni, opinează într-un interviu pentru Radio Chișinău expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogîldea. El crede că autoritățile de la Chișinău ar trebui să semneze acorduri cu statele UE pentru a le oferi un statut special muncitorilor sezonieri cu pașaport biometric. Totodată, el opinează că regimul liberalizat de vize ar putea evolua chiar printr-o aderare la Zona Schengen în următorii 10-15 ani, lucru posibil doar după reforme serioase în justiție și în sectorul anticorupție.

În acești șapte ani care au fost principalele beneficii pe care le-au resimțit cetățenii Republicii Moldova odată cu liberalizarea regimului de vize?

Principalele beneficii sunt strâns legate de regimul de călătorii fără vize în Uniunea Europeană. În această perioadă, noi am văzut că circa 2,3 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, ceea ce înseamnă 70 la sută din populația Republicii Moldova, o cifră foarte importantă, peste așteptările inițiale ale autorităților. Dar, mai mult decât atât, numărul de intrări în UE în această perioadă a fost de 9 milioane. Adică oamenii au călătorit de mai multe ori în baza pașapoartelor biometrice, ceea ce nu face decât să ne bucure și să ne facă să observăm că acest regim liberalizat de vize a adus niște rezultate palpabile pentru cetățenii noștri. Din acest punct de vedere, este evident că o parte din aceste călătorii au fost în scopuri de muncă, de turism și de afaceri. Înseamnă deschiderea mai mare către piața de servicii, piața de bunuri a Uniunii Europene, înseamnă o cunoaștere mai bună a realităților din Uniunea Europeană și o preluare a bunelor practici europene din diferite domenii. Observăm că societatea din Republica Moldova se schimbă și noi preluăm un model din afară, care este cu precădere axat pe valorile, principiile, prioritățile UE. Și acest lucru devine tot mai vizibil în ultimii ani la Chișinău, în special în rândul tinerilor, a adulților care au șansa să călătorească, să vadă cum trăiesc oamenii din Uniunea Europeană și ei revin acasă învățând niște lecții și încercând să adopte unele practici pozitive la nivelul comunităților din care provin.

De altfel, acest regim liberalizat de vize de care beneficiază Republica Moldova, i-a „inspirat” pe unii dintre cetățenii noștri să și muncească acolo, ceea ce nu este permis. Ce riscuri comportă acest fapt?

Riscurile aferente acestor intenții de a munci ilegal în UE sunt legate de statutul propriu-zis al muncitorilor, pentru că în lipsa unui contract de muncă, ei nu pot beneficia de acel suport social pe care îl oferă țara-gazdă, în conformitate cu legislația în vigoare. Ba mai mult, se expun riscului de abuzuri care pot veni din partea angajatorilor și acest lucru este o realitate, mai ales în cazul muncilor la negru. Iar în astfel de cazuri, oamenii nu pot apela la autoritățile din țara-gazdă pentru că se tem că vor fi amendați sau deportați pentru că se află pe teritoriul unui stat într-un regim de ilegalitate. Acest lucru afectează un număr destul de mare de moldoveni care se află peste hotarele țării. Cred că putem vorbi de 15-20 la sută dintre moldovenii care lucrează acum în afara țării și o bună parte dintre ei se află acolo în baza pașapoartelor biometrice și sunt afectați de lipsa unui contract valabil de muncă și a unui regim de ședere legal. Mai mult decât atât, pandemia de COVID-19 i-a afectat în mare măsură anume pe acești oameni. În mai multe țări europene au fost acordate anumite subvenții, ajutoare sociale pentru muncitori, iar în lipsa unui contract de muncă nu poți beneficia de aceste ajutoare. O parte din moldoveni chiar și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei de COVID-19 și au fost nevoiți să se întoarcă acasă. Acest lucru trebuie menționat, pentru că chiar dacă este mai dureros, necesită acțiuni din partea autorităților Republicii Moldova, dar și din partea autorităților statelor membre ale Uniunii Europene. Este nevoie de aprofundarea dialogului pe dimensiunea facilitării și integrării migranților moldoveni cu pașaport biometric pe piața de muncă, oferindu-le cel puțin un statut special. Aceasta ar fi soluția cea mai optimă. Trebuie să recunoaștem că avem un număr destul de important de moldoveni care pleacă peste hotare pentru perioade scurte de timp, la munci sezoniere și să încercăm să dezvoltăm anumite acorduri bilaterale cu țările UE în care se află cei mai mulți migranți moldoveni: Franța, Spania, Italia sau Irlanda, de exemplu. Prin aceste acorduri am facilita migrația sezonieră pentru câteva luni în sectoarele economice, unde există cerere pentru muncitori din estul Europe, inclusiv din Republica Moldova. Deja sunt anumite acorduri în vigoare cu Germania și Polonia pe această dimensiune și vedem că lucrurile sunt mai așezate acolo. Dar ar trebui să fie de acord și statele UE, să existe voință și în țările Uniunii, iar acest lucru poate fi atins printr-un proces de negocieri, dar e nevoie și în Republica Moldova de instituții bine pregătite în acest domeniu.

Cum ar putea evolua acest regim liberalizat de vize de care ne bucurăm astăzi? Cum s-ar putea transforma acesta?

În perspectivă, noi trebuie să ne concentrăm pe implementarea deplină a Acordului de Asociere. Acolo sunt câteva restanțe anume pe domenii care vizează regimul liberalizat de vize și aici mă refer la asigurarea independenței sistemului de justiție și la lupta anticorupție, pentru că fără reforme vizibile în aceste sectoare nu putem spera la mai mult decât ceea ce avem în prezent. Trebuie să demonstrăm că suntem un stat de drept. Ulterior, pe termene mediu și lung, noi putem să dezvoltăm acest regim liberalizat de vize pentru a facilita cumva integrarea în piața de bunuri, de capital, de servicii a UE. O integrare mai complexă care ar putea fi similară sau chiar identică cu integrarea în zona Schengen. Republica Moldova ar putea deveni în următorii 10-15 ani membră a Zonei Schengen, fără a fi membră a UE, dar acest lucru e posibil doar dacă există voință politică la Chișinău. Noi avem modele altor state precum Elveția, Norvegia, Islanda care sunt parte a Zonei Schengen, dar nu sunt și parte a UE. Este prioritară implementarea reformelor în domeniul justiției și anticorupție, pentru că pe aceste două sectoare se construiește toată structura Zonei Schengen.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
20,24
Cer senin
Umiditate:77 %
Vint:4,12 m/s
Wed
19
Thu
20
Fri
20
Sat
20
Sun
21

Curs oficial BNM 24 Mai 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.6495 0.0123
USD 17.7143 -0.0284
RON 4.3942 0.0033
UAH 0.6459 0.0001
RUB 0.2412 0.0002
Arhivă Radio Chișinău