Legea anti-oligarhi din Ucraina: o măsură necesară, sau un pas înspre un regim autoritar?

  • 13 August 17:17
Legea anti-oligarhi din Ucraina: o măsură necesară, sau un pas înspre un regim autoritar?

Ucraina a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru a-și securiza spațiul informațional, afectat atât de campanii rusești de manipulare și dezinformare, cât și de influența unor oligarhi care își urmăresc propriile interese. Măsurile includ o lege menită să scoată mass-media de sub controlul oligarhilor. Efectul e un control guvernamental sporit asupra presei și se pune întrebarea dacă e o situație temporară, justificată de război, sau un regres al democrației ucrainene, scrie Angela Grămada într-un editorial pentru veridica.ro.

Legea care elimină controlul oligarhilor asupra presei

Pe 23 septembrie 2021, Rada ucraineană a adoptat Legea „Cu privire la prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale asociate cu influența excesivă a persoanelor care au o pondere economică sau politică semnificativă în viața publică (oligarhi)” (nr. 5599). Documentul a fost votat de 279 de deputați ucraineni, după ce a fost amendat de mai multe ori. Potrivit unei analize publicate de Centrul de Studii Estice din Varșovia (Februarie 2019), aproximativ 60% din piața media din Ucraina servea unor interese politice. Potrivit inițiatorilor legii anti-oligarhice, noul proiect de lege avea drept obiectiv limitarea influenței unui grup restrâns de oameni de afaceri asupra vieții politice sau asupra unor decizii economice,  minimizând astfel riscurile interne la adresa securității naționale. Practic, legea îi priva pe oligarhi de posibilitatea ca, prin resursele media pe care le aveau la dispoziție, să lanseze narative și să influențeze opinia publică după cum le dictează interesul, menționează sursa citată.

Persoanele aflate în funcții publice cheie erau luate și ele în vizor de lege, fiind obligate să declare dacă au conexiune cu cercurile mari de interese economice. Noul cadru legislativ reglementa și relația lor cu oligarhii. Asocierea cu un anumit oligarh devenea motiv pentru demisie. Adoptarea acestei legi a fost una din promisiunile făcute de Volodimir Zelenski în campania electorală.

Ulterior, au fost adoptate și alte documente, necesare pentru buna implementare a legii și a unui registru special al oligarhilor. Astfel, în plin război, pe 29 iunie, Volodimir Zelenski a semnat decizia Consiliului Național de Securitate și Apărare a Ucrainei pentru crearea registrului oligarhilor. Noul cadru legislativ, dezbătut intens în anul precedent, a fost însoțit de explicații și precizări necesare cu privire la criteriile de includere în registru. Acestea se rezumau la două teze principale: oligarhii nu au voie să participe la privatizarea unor companii mari și nu pot finanța partide politice. Mai rămânea să fie identificați „beneficiarii finali” ai legii. În condiții de război acest lucru devenea mai dificil de gestionat. Autoritățile insistă însă că nu pot face abstracție de faptul că legea a intrat în vigoare de câteva luni și prevederile ei trebuie să fie respectate. Mai mult, potrivit ministrului justiției al Ucrainei, Denys Maliuska, implementarea cadrului normativ anti-oligarhic este una din condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană pentru începerea negocierilor pentru aderare.

Temerile oligarhilor ucraineni au devenit realitate odată cu crearea registrului și a clarificărilor finale cu privire la criteriile de includere în acesta. Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov a declarat, pe 12 iulie, că formarea registrului se bazează pe patru criterii: avere acumulată, în prezent limita de jos fiind 80 de milioane de dolari, influență politică, active media deținute, monopol – natural sau creat artificial. Dacă trei din patru criterii sunt îndeplinite de către o persoană, atunci ea poate fi inclusă în registru.

Statul ucrainean este pe cale să devină mogul media

Pe 20 iulie 2022 Oleksiy Danilov, scria pe o rețea de socializare că sub incidența legii despre oligarhi, adoptată în a doua jumătate a anului 2021, vor nimeri 86 persoane. Danilov nu a detaliat numele acestor indivizi, dar speculațiile apărute în presă se refereau atât la Ihor Kolomoiski, cât și la alți oameni de afaceri, precum este Rinat Ahmetov, care au construit „imperii” în anumite sectoare ale economiei, inclusiv în domeniul media. Ultimul este considerat a fi cel mai bogat om din Ucraina, chiar dacă afacerile sale au fost afectate mult de războiul rus împotriva Ucrainei, o mare parte a activelor pe care le de controlează fiind plasate geografic în estul țării. poziția lui Ahmetov a fost extrem de relevantă în anumite momente înainte, dar și după anexarea Crimeei în anul 2014 (unii experți au asociat prezența lui Ahmetov sau a lui Kolomoiski în regiunile de Est ale țării cu incapacitatea rușilor de a extinde perimetrul celor două regiuni separatiste). Rinat Ahmetov, la fel ca și alți miliardari ucraineni, refuză să fie asociat cu conceptul de ”oligarh”.

Potrivit legislației în vigoare, oligarhii au un termen de șase luni să își vândă activele media, ceea ce e greu de realizat în contextul desfășurării războiului rus împotriva Ucrainei. Investitorii nu se grăbesc să își asume riscuri, iar asta nu e valabil doar pentru Ucraina, ci și pentru țările vecine acesteia. Și pentru că o vânzare este imposibilă în condițiile expuse mai sus, Rinat Ahmetov, a anunțat că Media Group Ukraine, companie fondată de el, va preda licențele pentru canalele de televiziune și presă scrisă statului ucrainean. Astfel, aproximativ 4000 de persoane, angajate în cadrul trustului de presă controlat de companiile sale și-au pierdut locul de muncă. O parte din jurnaliștii de la acest trust au fost anterior colaboratori ai canalului ZIK, care a fost achiziționat de grupul lui Medvedciuk – oligarh pro-rus, care se află în prezent în custodia autorităților ucrainene, după ce a fost reținut în timp ce a încercat să părăsească ilegal Ucraina. Odată cu schimbarea proprietarului, s-a modificat și politica redacțională a ZIK, iar jurnaliștii care nu au dorit să fie asociați cu propaganda pro-rusă și-au depus demisia. Acum, acești jurnaliști au rămas fără locuri de muncă pentru a doua oară.

Astfel, sub presiunea războiului și a legislației care a intrat în vigoare, statul se transformă în mogul media, adică devine un fel de oligarh. Evident, situația este una neobișnuită, care pe timp de pace nu s-ar fi întâmplat. Cel puțin așa cred majoritatea ucrainenilor. Se pune însă întrebarea dacă va fi capabil acest stat să renunțe, imediat după război, la acea parte din cadrul normativ care limitează libertățile fundamentale ale omului? Iar dacă răspunsul va fi nu, atunci apare o altă întrebare: ce comportament va adopta societatea civilă ucraineană pentru a-și ține sub lupă reprezentanții politici? În fond, Ucraina rămâne o țară ciudată nu doar pentru rușii care nu reușesc să înțeleagă de ce nu au putut să-i cucerească oamenii, ci și pentru ceilalți, care nu pot să nu observe că un singur politician a reușit să câștige două mandate prezidențiale la Kiev – Leonid Kucima.

Aceste observații sunt relevante în contextul politic actual al Ucrainei. Volodimir Zelenski nu doar și-a recâștigat popularitatea pierdută anterior, dar, pe fondul războiului, a reușit să și-o sporească. Aceasta înseamnă două lucruri: are șanse mari să devină al doilea președinte care va câștiga un al doilea mandat și este candidatul pe care stau ațintite cele mai multe priviri. Orice decizie luată acum poate să conteze la următoarele alegeri. Or, legile, chiar și cele adoptate și pe timp de război, se fac pentru viitoarele generații, nu pentru cele actuale. Deci, responsabilitatea este și mai mare.

Măsuri necesare în vreme de război, sau regres al democrației?

În primele luni ale războiului, autoritățile de la Kiev au adoptat mai multe decizii extrem de importante pentru viitorul țării. O mare parte din cele cu privire la securitatea și apărarea națională au limitat multe libertăți și drepturi fundamentale.

Pe timp de pace, asemenea decizii sunt taxate de cetățeni și societatea civilă. Pe timp de război, alegătorul nu mai este atât de atent la calitatea actului legislativ, optând pentru decizii rapide, imediate, fără dezbateri publice anunțate în timp util. Problema principală, însă, revine după război: cum readucem în atenția autorităților libertatea de exprimare, de exemplu? Și aceasta în condițiile în care statul se transformă treptat în principalul monopolist asupra mijloacelor de informare în masă? Îi va fi ușor acestuia să cedeze poziții și control asupra spațiului informațional? Știm cu toții că relația lui Volodimir Zelenski cu presa a fost una destul de complexă, ca să nu spunem complicată. Dacă mai adăugăm aici și neînțelegerea până la capăt a rolului societății civile, nu cea de watchdog, dar cea de generatoare de soluții și recomandări alternative pentru politici publice și reforme sau de stăvilire a unor decizii pripite în ceea ce privește interesele naționale ale țării, atunci putem anticipa încă de acum momente de reflecție anevoioase pentru un președinte popular precum e Zelenski.

Susținerea și popularitatea de care se bucură la momentul actual Volodimir Zelenski se datorează comportamentului său de lider pe timp de război. Zelenski a fost capabil să fie ferm atunci când prea puțini anticipau acest lucru. Dar pe lângă angajamentele de a aduce ziua victoriei mai aproape, președintele Zelenski și-a asumat să aducă Ucraina mai aproape de Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă un parcurs democratic exemplar și îndeplinirea condiționalităților propuse de Uniunea Europeană. La Bruxelles se înțelege și nevoia de securizare a spațiului informațional – în fond, în ultimii ani s-a văzut că Rusia a încearcat să exploateze vulnerabilități inclusiv în Occident, care nu o dată a fost ținta unor campanii de fake news, dezinformare și manipulare. Valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt însă negociabile, astfel încât eforturile de securizare a spațiului informațional nu trebuie să afecteze libertatea de exprimare sau libertatea presei.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Colecția de Jazz cu Daniela Nicolae
Meteo Chișinău
19,41
Cer senin
Umiditate:77 %
Vint:3,58 m/s
Sun
18
Mon
14
Tue
12
Wed
12
Thu
13
Arhivă Radio Chișinău