În urma demisiei premierului italian Matteo Renzi, pe fondul eșecului referendumului privind reforma constituțională, se fac numeroase scenarii și calcule europene, inclusiv referitoare la viitorul blocului comunitar.

La Stampa notează că după o înfrângere grea suferită de premier la referendum, acum președintele Italiei trebuie să se asigure că țara are cât mai repede un nou executiv funcțional și că "se eliberează de umbra de incertitudine în care a intrat".

Alte titluri sugestive din presa italiană: La Repubblica scrie "Triumful lui Nu, Renzi renunță" iar Il Fatto Quotidiano comentează "Constituția îl învinge pe Renzi cu 59 la 41 și el demisionează".

Nu întârzie nici reacția presei internaționale, care comentează cu îngrijorare situația. "O victorie populistă în inima Europei", scrie Wall Street Journal și adaugă că "Triumful Nu-ului din Italia prezintă riscuri pentru zona euro".

"Votul - notează Wall Street Journal - consolidează ruptura din ce în ce mai mare între contextul economic necesar pentru a susține moneda comună europeană și escaladarea populismului în Europa. "Opinia este împărtășită și de New York Times, care arată că "Italia s-a scufundat într-o perioadă de incertitudine politică și economică" iar acum există riscul "unei crize financiare reînnoite și, eventual, contagioase în Italia, unde băncile sunt pline de credite neperformante".

Le Soir comentează, sub titlul "Renzi cade și Europa tremură", că "această mobilizare extraordinară arată că scrutinul a depășit miza reformei Senatului căpătând o puternică semnificație politică".

Pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul coeziunii europene, "Austria a spus nu extremei drepte", scrie Le Figaro și arată că "Ecologistul Alexander Van der Bellen l-a învins duminică pe candidatul Partidului Libertății, Norbert Hofer, în alegerile prezidențiale. Pentru președintele Consiliului European, ”continuarea contribuției constructive a Austriei la căutarea unor soluții împărtășite în Europa și la menținerea unității europene va rămâne primordială” iar președintele Parlamentului European a calificat rezultatul drept ”o grea înfrângere a naționalismului și populismului anti-european”, mai indică Le Figaro.

"În Austria, efectul de domino s-a oprit", scrie publicația autohtonă Die Presse și comentează că "pentru Uniunea Europeană, alegerea lui Alexander Van der Bellen ca președinte este un mic punct luminos.

Ziarul britanic The Guardian a calificat alegerea candidatului ecologist drept un "oftat de ușurare". "Moment de respiro austriac", titrează și El Pais și opinează că "Într-un an funest, în care victoria demagogiei referitoare la Brexit a dat aripi extremiștilor și xenofobilor din întreg continentul, decizia austriecilor de a-l alege pe Van der Bellen, dar mai ales aceea de a nu-l alege pe Hofer, este o veste excelentă pentru Europa și ceea ce ea reprezintă".

Un nou nume intră oficial în cursa pentru alegerile prezidențiale franceze. Premierul Manuel Valls confirmă că își depune candidatura după ce a renunțat François Hollande și anunță că demisionează astăzi din funcția de șef al executivului. "Renunț la mandat pentru că vreau ca în deplină libertate să pot propune francezilor o cale", și-a motivat Manuel Valls decizia.

Rămânând în sfera politicii și a relațiilor internaționale, de această dată transoceanice, The Guardian titrează "Se adună o furtună la orizont: experții chinezi îngrijorați de Trump". Și explică faptul că Beijingul este nemulțumit de discuția telefonică pe care Donald Trump a avut-o cu liderul Taiwanului, "insulă autoguvernată pe care China o consideră o provincie renegată".

The New York Times menționează că în timp ce autoritățile de la Beijing îl avertizau pe președintele Trump că riscă o confruntare din cauza Taiwanului, el adâncea disputa cu noi mesaje pe Twitter privind politicile comerciale ale Chinei și activitățile ei militare în Marea Chinei de Sud.

Noi tensiuni diplomatice se prefigurează și între Turcia și Grecia, după cum scrie ziarul turc Milliyet, care precizează că justiția greacă a respins cererea Ankarei de extrădare a trei militari turci care au fugit în Grecia după lovitura de stat eșuată din iulie. Justiția greacă motivează că viața militarilor turci ar fi în pericol dacă s-ar întoarce în țara lor, precizează Milliyet.