Miniștrii europeni ai finanțelor au aprobat marți, 5 octombrie, o listă a paradisurilor fiscale cuprinzând 17 nume de state sau jurisdicții: insulele Samoa, Samoa americană, insula Guam, Bahrain, Grenada, Coreea de Sud, Macau, insulele Marshall, Mongolia, Namibia, Palau, Sainte-Lucie, Trinidad și Tobago, Tunisia, Emiratele Arabe Unite, Panama și Barbados, notează Le Monde.

Capul Verde și Marocul, care figurau pe lista examinată marți, n-au fost reținute până la urmă pe această "listă neagră": experții naționali au tras concluzia că cele două țări au dat suficiente asigurări Uniunii Europene luându-și angajamente în ultimele zile de a-și schimba practicile.

Trei țări au trimis noi angajamente de ultim moment în noaptea de luni spre marți - Tunisia, Panama și Emiratele Arabe Unite - dar miniștrii au refuzat să le ia în considerație estimând că munca de expertizare nu ar putea fi făcută la timp. Aceste țări vor fi eventual scoase de pe listă în săptămânile următoare dacă angajamentele lor vor fi considerate serioase.

Potrivit informațiilor noastre, miniștrii aproape că nu au emis obiecții marți dimineața la Bruxelles; "toți voiau să se ajungă la o listă substanțială și credibilă", dă asigurări o sursă apropiată de discuții. Lista cuprindea încă 29 de nume, vineri, 1 decembrie seara, dar miniștrii europeni au căutat să nu pună la index teritorii prietene sau despre care apreciau ca nu merită un asemenea tratament. Qatarul, încă prezent pe listă în week-endul trecut, a dispărut luni, 4 decembrie.

Comunitatea europeană a inițiat acest exercițiu inedit, din 2015, determinată de scandalurile în serie (Luxleaks, Panama Papers, etc.) să acționeze energic împotriva evaziunii și fraudei fiscale.

Lista gri și lista "Hurricane"

Cei 28 de miniștri ai Uniunii Europene (inclusiv britanicii) au mai făcut publice două alte liste, marți. Mai întâi, o listă "gri" cu vreo 40 de jurisdicții care și-au luat angajamente puternice să-și schimbe practicile sau legislația în lunile următoare. În ultimele zile, surse apropiate de Ecofin (reuniunea miniștrilor Uniuni Europene) sperau că această listă va fi supusă unei revizuiri serioase, cel puțin o dată pe an, pentru a verifica ținerea angajamentelor.

A fost aprobată o altă listă cu opt nume, "lista hurricane" (uragan), stabilită de experții "grupului codului de conduită", o emanație a Consiliului European, condus de statele membre, care lucrează de un an la lista neagră, cu asistența Comisiei.

Această ultimă listă privește insulele mici în curs de dezvoltare din zona Caraibelor (Insulele Virgine Britanice, Antigua…) care au fost afectate de uraganele de la sfârșitul verii cărora li s-au dat câteva luni în plus, până în februarie 2018, pentru a-și respecta angajamentele de a-și schimba practicile.

Pentru a evita să fie trecute pe lista neagră definitivă, jurisdicțiile ar trebui, teoretic, să respecte trei mari criterii definite de Bruxelles la finalul lui 2016: să se conformeze standardelor de schimburi automate de date ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), să evite sa favorizeze implantarea de societăți off-shore și să se angajeze să respecte, până la finalul lui 2017, liniile directoare ale luptei împotriva evaziunii fiscale a multinaționalelor din OCDE. Uniunea a ales să excludă de la început țările europene de pe această listă: ele trebuie deja să se conformeze reglementărilor UE în materie de luptă contra evaziunii și fraudei fiscale.

Criteriile

Mai multe surse apropiate discuțiilor "grupului de conduită" asigură: acesta din urmă, deși rămâne opac, muncește serios, examinând scrupulos fiecare din cele 29 de nume de state sau de jurisdicții inițial reținute conform criteriilor. Lista finală nu va putea totuși să fie scutită de critici: de ce Statele Unite, care nu și-au luat angajamentul de a face schimbarea automat, nu figurează pe listă? De ce Uniunea a refuzat să treacă Rusia prin ciurul criteriilor? De ce refuză să lărgească examinarea la unii din propriii membri, cunoscuți totuși pentru fiscalitatea lor deosebit de laxă (Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda)?

Sancțiunile legate de listă ar putea isca totuși dezbateri. În ultimele zile, nu a existat majoritate printre statele membre pentru a impune țărilor și jurisdicțiilor puse la index sancțiuni "paneuropene" care să fie aplicate cu aceeași fermitate de toate statele membre. Cel mult, paradisurile fiscale identificate de Bruxelles nu vor mai putea găzdui scheme financiare prin care să tranziteze bani europeni.

Spre deosebire de țări ca Franța, Germania și Italia, care pledează pentru sancțiuni dure (taxarea fluxurilor financiare care intră și care ies), alte țări ca Marea Britanie, Malta, Luxemburg sau Irlanda consideră ca este suficient simplul fapt că figurează pe listă.

Autori: Anne Michel și Cécile Ducourtieux

Traducere: Gabriela Sîrbu