"Discuții grele, niciun acord", scrie Reuters și arată că "în cursul unor discuții purtate în afara Berlinului și care nu s-au soldat cu un progres clar", cei doi lideri "au discutat despre conflictele din Ucraina și Siria, despre Iran și despre proiectul unei conducte de gaze care a atras criticile Statelor Unite".

"Putin și Merkel, împinși de SUA să se apropie", notează Bloomberg și comentează că cei doi lideri împărtășesc nemulțumirile legate de politicile economice ale Statelor Unite, Germania reclamând creșterea unor tarife vamale de către SUA iar Rusia protestând față de aplicarea de noi sancțiuni de către administrația de la Washington.

Contactele dintre Germania și Rusia s-au intensificat în ultima perioadă, observă Le Monde, care comentează că "Unul dintre motoarele acestei apropieri este economia. Rusia este sub presiunea sancțiunilor economice pe care Washingtonul amenință să le înăsprească în curând. Iar Donald Trump nu și-a ascuns opoziția la proiectul gazoductului Nord Stream 2, care urmează să dubleze capacitățile de livrare a gazului rusesc în Germania". Atât Putin, cât și cancelarul Merkel, au catalogat proiectul drept "o legătură economică vitală".

Dar Germania mai este interesată să își armonizeze poziția cu Rusia și în privința crizei siriene, în sensul reducerii numărului de refugiați care ajung la porțile sale, opinează Le Monde. "În ce privește Siria, cancelarul vrea cu orice preț să evite o catastrofă umanitară care să întărească criza migratorie, în vreme ce dl Putin are nevoie de ajutorul europenilor pentru a reconstrui țara. El a insistat pe necesitatea unei refaceri rapide a infrastructurii, pentru a permite întoarcerea refugiaților în țară, în special a celor care se află în prezent în Iordania, Liban sau Turcia. O temă prioritară pentru Angela Merkel", scrie publicația franceză.

Separat, Germania încearcă să își construiască acorduri favorabile cu alte state membre ale Uniunii Europene pentru a-și proteja frontierele. Potrivit Il Messaggero, ministerul german de Interne anunță că Berlinul și Roma au avansat mult în cadrul negocierilor asupra respingerii la graniță a migranților care au cerut deja azil în Peninsulă și că un acord final poate fi încheiat în curând. Între timp, Berlinul a ajuns la o înțelegere cu Atena asupra expulzării migranților care au cerut azil în Grecia. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de Interne german, în baza acordului, Berlinul va putea să trimită în Grecia solicitanții de azil care au debarcat pe teritoriul guvernului de la Atena. Zilele trecute a fost semnat un acord și cu Spania, mai amintește Il Messaggero.

Mutând atenția spre zona Orientului Mijlociu, presa internațională amintește despre vizita în Israel a consilierului pentru probleme de securitate națională al președintelui SUA, John Bolton. Cotidianul israelian Ha'aretz comentează că vizita în Israel a lui Bolton înainte de întâlnirea cu consilierul președintelui rus pe probleme de securitate națională "ar putea semnala că administrația Trump vrea să audă părerile și poziția Israelului privind Siria și apoi să discute o posibilă înțelegere cu Rusia pe acest subiect". Iranul, care are mii de soldați și luptători de miliții în Siria, a spus în repetate rânduri că nu va părăsi această țară însă sancțiunile economice americane fac tot mai dificilă prezența iraniană în Siria, mai arată Ha'aretz.

Tot despre sancțiuni economice scrie și publicația belgiană Le Soir, care vorbește despre un război comercial între SUA și Turcia. "Ankara va răspunde dacă Statele Unite decid să-i impună noi sancțiuni, a anunțat ministerul turc al Comerțului, după ce Washingtonul a amenințat cu noi măsuri economice dacă Turcia nu eliberează un pastor american". Turcia a acuzat Statele Unite că se află la baza prăbușirii lirei turcești. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat, la o reuniune a partidului de guvernare: "Unii cred că ne pot amenința cu economia, sancțiunile, rata de schimb, dobânzile și inflația. Noi v-am dezvăluit mașinașiile și va sfidăm". Însă, amintește Le Soir, escaladarea tensiunilor a dus la accentuarea deprecierii lirei turcești, care a pierdut aproape 40% din valoare de la începutul anului și s-a devalorizat din nou puternic după ce Washingtonul a amenințat că va lovi Ankara cu noi sancțiuni.