Volumul constituie o oglindă a cercetărilor la tema Marii Uniri, realizate pe parcurs de un secol și în diferite situații politice, a apreciat istoricul Ion Negrei, coordonatorul lucrării (“Marea Unire a românilor de la 1918. Contribuții bibliografice” ). El a subliniat și importanța zilei de 24 ianuarie, când se sărbătorește Unirea Principatelor de la 1859, ca o temelie a Marii Uniri:

„Noi, istoricii, calificăm Unirea de la 1918 ca evenimentul principal, deoarece întreaga etnie românească s-a întrunit între hotarele etnice, într-un singur organism. La 24 ianuarie 1918, la Chișinău, a fost proclamată independența Republicii Democratice Moldovenești, ceea ce însemna desprinderea definitivă a Basarabiei, în formula de Republică Democratică Moldovenească, de Imperiul Rus, devenit sovietic și deschiderea perspectivei de unire cu România, ce s-a realizat în martie 1918.

Au mai fost și alte evenimente - în această zi, în 1918, la Chișinău a fost lansată Declarația Unității naționale de către românii, trăitori în diferite țări. Este semnată de români din Vechiul Regat, din Transilvania, Bucovina, Basarabia, Macedonia, Valea Timocului. Ei puneau problema - noi românii ce trăim în diferite zone, trebuie să devenim un stat politic. Ceea ce s-a întâmplat în toamna anului 1918 prin unirea Bucovinei și unirea Transilvaniei la 1 decembrie 1918”.

Volumul este prima bibliografie a Unirii, elaborată în spațiul românesc, în baza colecțiilor Bibliotecii Naționale, a Academiei de Științe a Republicii Moldova și a altor biblioteci, a menționat autoarea lucrării, Maria Sargun:

„Marea Unire a început în Basarabia în 1918 și prima bibliografie a Unirii a apărut tot în Basarabia, peste o sută de ani. Este o cercetare bibliografică, ce conține circa 3000 de descrieri de cărți, articole, studii din diferite perioade, legate de Marea Unire. Cuprinde mai multe compartimente, cum ar fi : Contextul intern și extern al reîntregirii naționale românești; Unirea Basarabiei cu regatul României; Recunoașterea internațională a Actului Unirii; Făuritori ai unității naționale și altele.”

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, prezent la lansarea lucrării “Marea Unire a românilor din 1918. Contribuții bibliografice”, a ținut să evidențieze semnificația deosebită pentru toți românii a evenimentelor de la 1859 și 1918:

„Vom avea mai multe date rotunde în 2019, ce le vom sărbători atât în România, cât și în cadru internațional: vom sărbători 30 de ani de la Revoluția din decembrie, care a fost un eveniment important de cotitură în evoluția ulterioară a României, pentru că momentul acela a deschis perspectivele reintegrării noastre depline în spațiul european și euroatlantic… De asemenea pe plan internațional m-ași referi la faptul că România are înalta onoare în primul semestru al acestui an să asigure funcția de președinte al Consiliului Uniunii Europene , tot anul acesta vom sărbători 70 de ani de la crearea Consiliului Europei ( a nu se confuda cu Consiliului Uniunii Europene) și vom sărbători și 70 de ani de la constituirea Alianței Nord- Atlantice. Eu ași vrea ca și cu acest prilej, ca de altfel și cu alte prilejuri, să înțelegem semnificația acelor acte istorice. E important ca istoria să fie cunoscută, tocmai ca pe bza istoriei să ne putem construi împreună viitorul.

Radio Chișinău: „În actul Unirii din 1859 a avut importanță conjunctura politică. Ar putea avea cumva conjunctura politică de azi o influență asupra unei eventuale Uniri?”

Ambasadorul Daniel Ioniță „Întotdeauna conjunctura politică contează. Nici un gest, să știți, din istorie, nu a putut fi făcut în afara conjuncturii politice. Tot istoria ne învață că uneori este păcat să nu profiți, la nivel intern și internațional. Pentru că absolut în orice criză există în același timp și o mare oportunitate.”

Cu prilejul lansării volumului, în holul Bibliotecii Naționale fost amenajată o expoziție, care adună în jur de 100 de cărți, reviste și documente istorice, printre care și faximilul Actului Unirii.