‘Aproximativ jumătate’ dintre pacienții externați ‘prezintă în continuare cel puțin un simptom persistent (cel mai adesea oboseală sau slăbiciune musculară) și un pacient din trei prezintă încă dificultăți respiratorii’ după 12 luni de la diagnosticare, au subliniat autorii acestui articol publicat vineri în revista britanică The Lancet.

Aceste procente sunt și mai ridicate în cazul pacienților afectați de o formă severă de COVID-19, care au petrecut o anumită perioadă într-o secție de terapie intensivă.

Cercetătorii chinezi s-au bazat în studiul lor pe verificările medicale realizate pe un grup de aproape 1.300 de persoane externate între ianuarie 2020 și mai 2020 dintr-un spital din Wuhan, primul oraș din lume afectat de pandemia de COVID-19.

Ei au comparat aceste date cu cele obținute la șase luni după externarea acelorași pacienți.

Rezultatul a fost acela că ‘procentul pacienților care prezentau în continuare cel puțin un simptom sau o sechelă a scăzut de la 68% după șase luni la 49% după 12 luni’, notează autorii cercetării.

‘Procentul pacienților suferind de dispnee (dificultate respiratorie, n.r.) a crescut ușor, de la 26% în timpul monitorizării efectuate după șase luni până la 30% în timpul monitorizării realizate după 12 luni’, au adăugat ei.

În același timp, procentul pacienților care au prezentat o scădere a capacității de difuziune pulmonară (reprezentând un transfer mai puțin eficient al oxigenului și dioxidului de carbon între plămâni și sânge) nu a arătat nicio ameliorare între cele două intervale menționate.

Studiul a evidențiat totodată o creștere a procentului de pacienți care suferă de anxietate sau depresie, de la 23% la 26%.

Autorii chinezi au precizat că femeile sunt cu 43% mai predispuse decât bărbații să sufere de oboseală sau slăbiciune musculară persistentă și de două ori mai predispuse să fie diagnosticate cu anxietate sau depresie. De asemenea, femeile sunt de trei ori mai afectate de scăderea capacității de difuziune pulmonară.

În pofida acestor aspecte, autorii studiului notează totuși că marea majoritate a pacienților (88%) care lucrau înainte de a se îmbolnăvi și-au reluat activitățile profesionale în primele 12 luni după diagnosticarea lor cu COVID-19.

Studiul chinez, primul din lume care a analizat efectele COVID-19 timp de un an, se adaugă unor cercetări precedente, ce avertizau autoritățile medicale din diverse țări asupra faptului că ‘sistemele de sănătate trebuie să se pregătească pentru a oferi un sprijin pe termen lung’ pacienților afectați de COVID-19.

‘Forma lungă de COVID-19 reprezintă o provocare medicală de prim rang’, afirmă jurnaliștii de la The Lancet într-un editorial ce însoțește studiul chinez, lansând totodată un apel ce vizează realizarea mai multor studii științifice pentru a înțelege mai bine mecanismele bolii, precum și asigurarea unei mai bune îngrijiri a pacienților care suferă de această maladie. AGERPRES