Potrivit Ministerului Culturii, evenimentul își propune să devină o platformă de dialog între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice.

Printre participanți se numără supraviețuitori și descendenți ai victimelor deportărilor și represiunilor politice, reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, cadre didactice, cercetători științifici, reprezentanți ai instituțiilor muzeale și ai organizațiilor neguvernamentale, precum și diplomați și membri ai misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

„Cultura memoriei nu este doar un exercițiu al trecutului, ci o investiție în viitorul identitar al unei națiuni. Cultura memoriei este temelia pe care se sprijină demnitatea unui neam. Fără ea, patrimoniul național nu este decât piatră mută, lipsită de suflet și continuitate”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Evenimentul evidențiază importanța și actualitatea Planului de acțiuni pentru anii 2025–2028 privind promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor comise de regimul totalitar-comunist pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 1917–1989. Aprobarea acestui document de către Guvernul Republicii Moldova marchează un pas esențial în consolidarea politicilor de comemorare, precum și în susținerea drepturilor morale și civice ale victimelor deportărilor, represiunilor politice și ale supraviețuitorilor acestora.

„Viitorul Republicii Moldova în marea familie europeană poate fi construit prin respectarea și valorificarea unei culturi a memoriei față de toți cei implicați. Fără de aceasta, noi toți, indiferent de limba pe care o vorbim și etnia pe care o reprezentăm, nu vom putea preveni repetarea unor tragedii ale istoriei și nu vom reuși să avansăm pe calea unei lumi civilizate”, a afirmat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.

Agenda Congresului include mai multe secțiuni tematice, care vor aborda diverse dimensiuni ale culturii memoriei, precum: promovarea educației și a cercetării privind crimele comise de regimul comunist pe teritoriul actual al Republicii Moldova; recuperarea, valorificarea istorică și salvgardarea patrimoniului memorial; rolul instituțiilor în investigarea și elucidarea istorică a fenomenului totalitar-comunist; precum și perfectarea cadrului legislativ referitor la victimele regimului stalinist.

„Unul dintre cele mai importante obiective ale evenimentului este să scoatem în prim plan cele mai reușite modele de apărare, promovare și dezvoltare a memoriei colective legate de represiuni. Totodată ar fi necesară și o analiza a legislației pentru a înțelege în ce măsură aceasta este compatibilă cu standardele internaționale în domeniul comemorării unor asemenea atrocități”, a declarat președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postica.

Evenimentul se va încheia cu adoptarea unei rezoluții privind dezvoltarea și promovarea culturii memoriei în Republica Moldova.

Consiliul Memoriei a fost constituit la 6 februarie 2025, de către Ministerul Culturii și Ministerul Educației și Cercetării, având drept scop promovarea culturii memoriei victimelor represiunilor politice din perioada regimului totalitar comunist (1917–1990) și sprijinirea dezvoltării unei culturi comemorative europene comune.