În Europa de nord-vest este posibil ca utilizarea gazului natural să scadă sensibil după 2030, în afară de cazul în care acesta ar fi decarbonizat și ar fi deveni mai prietenos pentru mediu. În restul lumii, problemele de bază sunt calitatea gazului și accesibilitatea economică a gazului natural în raport cu cărbunele și cu sursele regenerabile de energie. Dacă vor scădea costurile și prețurile, atunci gazul natural va avea un viitor îndelungat, iar cererea se așteaptă să crească, scrie KATHIMERINI.

Punctul de vedere ale Gazpromului

Alexander Medvedev, vicepreședinte al Gazprom, s-a arătat optimist cu privire la viitorul gazului natural în Europa și la rolul companiei sale. Gazul natural este un combustibil viabil pentru asigurarea furnizării constante de energie pe viitor. UE trebuie să urmeze SUA și să-și bazeze viitoarea sa strategie energetică pe gaz natural. Furnizările de gaz natural ale Gazprom către Europa s-au ridicat la 192 de miliarde de metri cubi în 2017, o creștere cu 7% în raport cu 2016. Medvedev s-a declarat convins că aceste livrări vor ajunge la niveluri similare în 2018. Europa va continua să aibă nevoie de aprovizionare viabilă cu energie provenită din gazele naturale. Sursele regenerabile de energie vor avea contribuția lor, dar sunt instabile - lipsa unei continuități în livrare le transformă în surse pe care nu se poate conta. Gazul natural, la prețuri accesibile, este o sursă viabilă și prietenoasă pentru mediu.

Gazprom estimează că Europa va avea nevoie de un plus de 50 de miliarde de metri cubi de gaz până în 2025, iar cererea va crește la 75 de miliarde de metri cubi până în 2030, în principal ca rezultat la scăderii producției autohtone. Livrarea unor asemenea cantități va impune o capacitate suplimentară a conductelor. Fără noi conducte, energia europeană fie va suferi lipsuri, fie va depinde într-un ritm tot mai mare de gazul lichefiat care este mult mai scump. Însă industria gazelor naturale are nevoie de certitudinea, de claritatea și stabilitatea regulamentelor europene și a necesităților pe termen lung pentru a putea oferi investițiile pe termen lung necesare. Schimbarea continuă a normelor creează incertitudine și împiedică investițiile. Este extrem de important ca responsabilii cu trasarea politicii să mențină siguranța investițiilor în gazul natural. Medvedev a declarat că Bruxelles-ul încearcă să împiedice conducta North Stream 2 din motive politice. Dacă reușește, acest lucru va avea consecințe negative asupra economiei UE. Această politică nu consolidează stabilitatea energetică, este de părere Medvedev.

Însă Nordh Stream 2 merge înainte, 75% dintre conducte fiind deja predate și acoperite cu beton. Germania a acordat autorizație de construcție și funcționare pentru conductă în apele teritoriale germane la sfârșitul lunii ianuarie. Contractele dintre Gazprom și Ucraina cu privire la tranzitul gazelor naturale expiră în 2019. Potrivit lui Medvedev, cantitatea de gaz natural ce va continua să fie livrată prin Ucraina depinde de cost. Provocarea constă însă în faptul că infrastructura pentru tranzitul gazului prin Ucraina are nevoie de reparații și modernizare.

Datele economice ale North Stream 2 sunt mai bune în comparație cu conductele prin Ucraina. Coridorul conductei North Stream 2 spre Europa este mai direct și va fi mai scurt cu 2.000 de kilometri decât conductele prin Ucraina. Deja North Stream 1 este cel mai economic gazoduct pentru furnizarea gazului rusesc în Europa. În privința TurkStream, Gazprom va aplica pe deplin regulamentele europene. Este gata să se angajeze pentru extinderea conductei în Europa și analizează toate opțiunile. Cere însă clarificarea poziției UE.

Gazul natural în Europa

Există două modalități de livrare a gazului natural în Europa - prin conducte și prin gaz natural lichefiat. Însă până acum Gazul Natural Lichefiat în Europa nu a ajuns în cantități semnificative din cauza prețurilor mai bune în Asia. Modul cel mai competitiv și flexibil de livrare a gazului natural este prin conducte. Gazul Natural Lichefiat nu va pătrunde în Europa doar din motive politice. Piața va decide de unde va cumpăra gaz, iar acest lucru depinde în principal de prețuri. Gazul Natural Lichefiat nu poate concura la preț cu gazul natural în Europa și din acest motiv pentru moment utilizarea lui în Europa se limitează mai ales la un rol echilibrant. În orice caz, cantitățile de Gaz Natural Lichefiat livrate în Europa depind de prețurile din alte părți, în special din Asia. Gazul Natural Lichefiat se exportă acolo unde prețurile sunt mai mari, așa cum se întâmplă acum în Asia. Chiar și în condițiile noilor obiective aplicate de UE în privința schimbării climatice, gazul natural va continua să joace un rol important în Europa. Conform Uniper, importurile europene de gaz natural vor fi în continuă creștere din cauza scăderii producției interne, precum și a producției de gaz natural în Norvegia. Cu toate acestea există îngrijorarea că prin mutarea accentului pe energia electrică, Comisia Europeană nu acordă importanța cuvenită gazelor naturale.

Cererea de gaz natural până în 2030

Studiul Quo Vadis al Comisiei Europene a semnalat că piața europeană de gaz natural continuă să nu fie pe deplin unificată, în special în Europa Centrală și de Est. Prețurile de transport sunt cea mai mare problemă și împiedică o convergență a prețurilor în întreaga Europă. Reforma este crucială, dar cu toate că UE lucrează la acest lucru continuă să existe îndoieli că va reuși.

UE și Rusia trebuie să reia colaborarea strategică pentru dezvoltarea și furnizarea de gaz natural într-un mod mai coordonat. Relația actuală dintre cele două părți nu este clară și este încordată, în special pentru că probleme geopolitice au suspendat dialogul UE-Rusia.

Studiul Quo Vadis va continua cu o nouă propunere pentru proiectarea pieței până în 2020. Acest lucru va cuprinde îmbunătățirea regulilor pieței și care va fi rolul viitor al gazului natural în Europa. La alte congrese internaționale pe tema energiei au început să se facă apeluri pentru electrificarea 100% a sectorului energetic în Europa. Acest lucru este total greșit din punct de vedere al securității și al riscurilor legate de aprovizionarea continuă. În plus, gazul natural nu poate fi numai un suport pentru sursele regenerabile de energie. Are propriul său rol însemnat de jucat. Acest lucru trebuie promovat mai dinamic de către industria gazului natural.

Europa Centrală și de Sud-Est

Discuțiile au dus la concluzia că cea mai mare problemă în Europa Centrală și de Est este separarea monopolurilor de stat. Este vorba în principal de o colecție de mici piețe naționale și nu de piețe regionale. Schimburile transfrontaliere de energie cresc, dar sunt în cantități mici și limitate. Este nevoie ca piețele naționale mai mici să fuzioneze pentru a deveni mai eficiente.

Convergența prețurilor regionale necesită un preț de referință, eventual într-un nod central. Însă colaborarea regională este încă limitată. În plus, nu există susținere suficientă dinspre toate țările din regiune pentru interconectări. Este posibil să se ajungă la un acord asupra ceea ce este logic din punct de vedere al pieței, dar este greu de reușit un consens. Acest lucru pune sub semnul întrebării necesitatea unor investiții suplimentare în infrastructuri pentru gazul natural, în special pentru că nu există nicio dorință de a încheia contracte cu privire la utilizarea capacităților respective. Acest lucru riscă să creeze pe viitor resurse și infrastructuri energetice neexploatate și neutilizate. Pe de altă parte, este nevoie de interconectări pentru siguranța aprovizionării, dar acestea au nevoie de sprijin instituțional pentru a fi realizate. Având în vedere aceste probleme, există încă un lung drum până la îmbunătățirea interconectivității în regiune. Ea ar putea fi însă reușită dacă sunt realizate proiecte de interes comun care au fost deja stabilite în strategia energetică a UE. Potrivit UE, acestea au ca scop asigurarea durabilității sistemului de gaze naturale până în 2025, pentru a putea face față unor eventuale turbulențe intervenite în privința ofertei.

Un exemplu îl reprezintă conducta BRUA în România. Ar permite accesul la viitoare mari proiecte de infrastructură pentru gaze naturale, cum ar fi TAP și nodurile de gaz natural din Europa Centrală. În plus, dacă descoperirile de gaz natural ale României în Marea Neagră se vor dovedi un succes, conducta va oferi acces la aceste noi resurse naturale. Conductele TANAP și TAP avansează, iar primul gaz natural către Turcia se așteaptă să ajungă în vara anului 2018, iar către Italia până în 2020. Prin atragerea mai multor resurse de gaz natural, Italia analizează posibilități alternative de a transporta acest gaz din sud spre nord și invers. Mediterana de Est are posibilitatea de oferi gaz natural suplimentar în regiune prin conducta EastMed, dar cum prețurile mondiale la gaz rămân scăzute, conducta nu este fezabilă din punct de vedere comercial fără subvenții de la UE. În realitate, cum prețurile la gaz se preconizează să rămână scăzute, nu este de așteptat ca pe viitor să se construiască multe conducte internaționale. Drept urmare, Israelul trece la un program logic de a înlocui cărbunele importat cu gazul natural autohton. Însă Egiptul va fi în măsură să reia exporturile de Gaz Natural Lichefiat în Europa în 2019 și să le crească până la 20 de miliarde de metri cubi pe an la începutul deceniului 2020, întrucât zăcământul Zohr și alte zăcăminte de gaz natural descoperite recent intră în funcțiune. Egiptul preconizează să devină independent din punct de vedere al gazului natural până la mijlocul anului 2018. A existat de asemenea o discuție despre conducta Trans-Caspian, dar cu toate că UE o consideră foarte importantă și a oferit finanțare pentru studii, nu se așteaptă să se înregistreze progrese în viitorul apropiat din cauza unor probleme geopolitice.

Energie mai curată și mai ieftină

Sistemele energetice ale Europei se schimbă în ritm rapid. Studii realizate de Fundația Europeană pentru Climă (European Climate Foundation) arată că producția de energie electrică din gaz natural va scădea până în 2030, chiar și în cazul unei utilizări și mai reduse a cărbunelui. În Germania există deja stații nou create de producere de curent electric CCGT care lucrează numai câteva sute de ore pe an. Cu o astfel de incertitudine, întrebarea este: cine va investi în construcția de noi CCGT în Europa? Nu mulți! Creșterea continuă de surse regenerabile de energie și electrificarea pe scară largă se așteaptă să domine pe viitor sectorul energetic din Europa. Motivul principal este că sursele regenerabile de energie devin mai ieftine, cu mai puține pauze și mai stabile prin utilizarea unor baterii de stocare a electricității. Alimentarea din ce în ce mai inteligentă cu curent electric oferă o flexibilitate rentabilă economic în privința cererii. Și pe măsură ce fenomenul de trecere la energia electrică se maturizează și devine mai viabil, influențează rolul gazului natural în producția de curent electric.

Însă alții, precum compania Uniper, consideră că perspectivele în Europa sunt pozitive datorită trecerii de la cărbune la gaz natural pe care o impune presiunea normativă, cum se întâmplă, de exemplu, în Marea Britanie. Obiectivele ambițioase ale UE cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon sunt realizabile prin folosirea gazului natural. Acest lucru poate juca un rol important întrucât energia electrică și gazul natural pot funcționa în comun, dar nu este obligatoriu. Este nevoie de o reducere a emisiilor de dioxid de carbon, dar tehnologia pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon nu a înregistrat încă un mare progres în Europa.

Stocarea energiei este cheia, dar nu se așteaptă o utilizare extinsă a stocării în baterii cu cost scăzut înainte de 2030. În plus, bateriile nu sunt încă în măsură să acopere pauzele sezoniere în furnizarea de energie din surse regenerabile. Gazul natural și gazul natural lichefiat vor continua să fie importante pentru producția de energie în Europa cel puțin până în 2030, dar poate și pe termen mai lung, într-o măsură mai mică. Dificultatea pentru gazul natural este că dacă utilizarea lui în producerea de curent electric va scădea în Europa, va trebui să recupereze costurile infrastructurilor și investițiilor din volume tranzitate de gaz din ce în ce mai mici, lucru care nu va fi economic. Însă rețeaua europeană de conducte de gaze (cu o lungime de 2,2 milioane de kilometri) ar putea permite integrarea și distribuirea de gaze regenerabile în toate domeniile energetice importante. În Europa se construiesc proiecte de trecere de la energie electrică la gaze regenerabile cu scopul optimizării tehnologiei și al reducerii costului. De exemplu, Franța intenționează ca până în 2030 să utilizeze 10% gaz regenerabil în industria sa de gaze. De asemenea 40% din contribuția la energia electrică va fi din surse regenerabile. Având în vedere abundența surselor de aprovizionare cu energie, siguranța aprovizionării încetează să mai aibă legătură cu țările de proveniență a petrolului și gazelor naturale, ci legătura se transferă către schimbările rapide ale tehnologiilor, proveniența materialelor energetice și securitatea spațiului cibernetic.

BP despre gazul natural

Poziția cu privire la beneficiile pe termen lung ale gazului natural la nivel global a fost prezentată de Dominic Emery, vicepreședinte pentru planificare strategică al BP Group. Drept principale avantaje ale gazului natural au fost prezentate: creștere cererii, abundența, durabilitatea și flexibilitatea utilizării. Nu se așteaptă ca gazul natural să devină cea mai mare sursă de energie primară, dar cererea mondială va continua să crească. BP estimează că va exista o creștere a consumului de gaz natural cu 28% de acum până în 2035. Producerea de gaz de șist va reprezenta peste două treimi din producția mondială de gaz natural până în 2035, producția americană de gaz de șist urmând a se dubla în această perioadă. Dezvoltarea gazului natural convențional va proveni în principal din Orientul Mijlociu, Iran, Rusia și Australia.

BP a analizat durabilitatea gazului natural, examinând trei scenarii:

Elementul de bază este o tranziție rapidă (FT) și chiar și mai rapidă (EFT). Toate scenariile au arătat o creștere a cererii de gaz natural în general puternică. Producția de electricitate este cel mai la îndemână domeniu pentru scăderea emisiilor de dioxid de carbon, oferind atât ocazii, cât și amenințări pentru gazul natural - va fi nevoie însă de dezvoltarea CCS. Creșterea producției mondiale de electricitate se așteaptă să rămână puternică, iar gazul natural să joace un rol sporit prin posibilitatea de a face față unei cereri flexibile în corelație cu sursele regenerabile de energie. BP estimează că între 2017 și 2035 contribuția gazului natural la energia electrică va crește cu 28%. Va exista de asemenea o cerere sporită de produse petrochimice datorită materiilor prime ieftine de gaz natural. Utilizarea gazului natural în transporturi va crește, dar pornind de la un nivel scăzut.

Articol de Charalambos Ellinas - nonresident senior fellow la Centrul Internațional al Energiei al Atlantic Council, cu o experiență de 35 de ani în domeniul gazelor naturale.

Traducerea: Carolina Ciulu

Sursa: Rador