GAZETA WYBORCZA (Polonia), 6 august 2014 
De câteva zile, la granița Armeniei cu Azerbaidjanul au loc schimburi de foc de artilerie și lupte. Incidentele au început în 27 iulie și au durat cu pauze până în 3 august. Potrivit datelor părții armene, au murit 25 de soldați azeri și peste 30 au fost răniți. Pierderile proprii sunt apreciate la cinci morți și șapte răniți. Azerbaidjanul afirmă însă că au murit 40 de soldați armeni și 8 azeri.
Cele două state se află în pragul unui război regulat și se acuză reciproc de ostilități.
Conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia durează de peste 25 de ani și este cel mai lung conflict armat pe teritoriul postsovietic. Obiectul disputei este Karabahul de Munte - în URSS acest teritoriu a aparținut Azerbaidjanului, dar a fost locuit în majoritate de armeni. În anul 1988, adică în perioada URSS, locuitorii Karabahului au început să ceară alipirea la RSSArmenească. S-a ajuns la lupte violente.
După dezmembrarea URSS, Armenia și Azerbaidjanul au început un război. Sprijinită de Rusia, Armenia a repurtat un succes zdrobitor, ocupând nu numai Nagorno Karabah, dar și șase raioane ale Azerbaidjanului. Pe aceste teritorii a fost creată Republika Gorski Karabah, nerecunoscută de restul lumii, care este sprijinită de Armenia. În 1994, pățile au semnat un acord de încetare a focului și conflictul a fost înghețat.
Dar Azerbaidjanul și Armenia continuă să se afle în stare de război. Azerbaidjanul nu a recunoscut niciodată pierderea teritoriilor sale.
"Armenia este aliata Rusiei și se comportă exact la fel ca Rusia în Ucraina. Erevanul îi sprijină pe separatiștii din Karabah și ocupă teritoriile Azerbaidjanului" - a spus pentru "Gazeta" Elhan Sahinoglu, șeful Centrului azer de Cercetări Politice "Atlas".

Enclava rusă în Moldova

La 1 august, mediile ucrainene au informat despre atacuri asupra Ucrainei de pe teritoriul provinciei moldovenești răzvrătite Transnistria. KGB din Transnistria a negat imediat acest lucru și a acuzat Ucraina de provocare. "Nu a existat nicio împușcătură de pe teritoriul Ucrainei, dar am înregistrat incidente, când de pe teritoriul Ucrainei s-a tras în noi" - s-a scris în declarația oficială.
"După schimbarea puterii în Ucraina, Transnistria prorusă a fost înconjurată de țări care tindeau spre Uniunea Europeană și este tratată de acestea ca o piedică în această cale. Transnistria percepe această situație ca un pericol pentru ea" - a spus pentru "Wyborcza" Dmitri Soin, deputat în parlamentul transnistrean.
La rândul lor, autoritățile ucrainene se tem că teritoriul Transnistriei poate fi folosit de către Rusia pentru un atac împotriva Ucrainei. Din această cauză își întăresc forțele la graniță.
Conflictul de acolo seamănă foarte mult cu cel ucrainean. În anul 1990, în timpul dezmembrării URSS, în Moldova au ajuns la putere forțele democrate. A început întoarcerea la simbolurile naționale, limba rusă a fost înlocuită cu limba oficială română. Împotriva acestei situații s-au revoltat regiunile din estul țării.
În anii 1990-1992 s-a ajuns la război, în care moldovenii au trebuit să facă față separatiștilor transnistreni, sprijiniți de Rusia, dar și de naționaliștii ucraineni. Datorită ajutorului armatei a 14-a ruse, care staționează în Transnistria și este o rămășită a URSS, separatiștii au reușit să țină sub control teritoriul Moldovei la Est de râul Nistru.
În anul 1992 s-a semnat la Moscova acordul "Despre reglementarea pașnică a conflictului în regiunea transnistreană a Moldovei". De atunci există Republica Transnistrean Moldovenească, nerecunoscută de restul lumii. Întreaga conducere a Transnistriei este deținută de cetățeni ai Rusiei și numai datorită sprijinului ei financiar (Moscova furnizează gratis, între altele, materii prime energetice) acest așa-zis stat este în stare să funcționeze. În Transnistria staționează unități rusești, care au statut de forțe de pace.

O parte a marelui plan al Rusiei?

Acutizarea concomitentă a acestor două conflicte sângeroase, care durează de mai mulți ani, este legată de către experți de evenimentele din Ucraina.
"Aceste conflicte au fost proiectate de către URSS, iar ulterior au fost menținute de Rusia, pentru a oferi Kremlinului un instrument de influență asupra țărilor postsovietice" - spune ziaristul ucrainean Vitali Portnikov. 
El amintește că conflictul din Karabahul de Munte și mai ales amenințarea cu retragerea sprijinului pentru Armenia, precum și activizarea colaborării militare cu Azerbaidjanul, au fost folosite deja de Vladimir Putin ca mijloc de presiune asupra Erevanului. În acest fel, Moscova a obligat Armenia să renunțe la semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. În schimb, Transnistria și Găgăuzia situată alături sunt folosite pentru șantajarea Moldovei.
"Dezghețarea simultană a acestor două conflicte nu este deci întâmplătoare. Kremlinul se va folosi de ele pentru a influența politica statelor angajate. Scopul este același: Putin vrea să refacă URSS și să includă în ea țările postsovietice" - consideră Portnikov.
Articol de Andrzej Poczobut
Traducerea: Maria Stanciu