Șeful executivului comunitar de la Bruxelles a făcut un bilanț în general pozitiv al președinției sale în fața presei, subliniind în special relansarea investițiilor și scăderea șomajului în UE după 2014.

El a spus că executivul condus de el și-a îndeplinit obiectivele în materie de creștere economică, joburi și investiții. „În aceste trei domenii ne-am achitat de sarcini”, le-a spus el jurnaliștilor la Bruxelles.

Mandatul de cinci ani al lui Juncker se încheie în octombrie, după alegerile europene de la sfârșitul acestei luni care vor declanșa o perioadă de tranziție politică în instituțiile cheie din Uniunea Europeană.

Din 2014, rata șomajului în zona euro a scăzut de la 11,5% la 7,7%, în timp ce economia a crescut pentru al șaptelea an consecutiv de la criza economică, potrivit executivului UE.

Juncker a afirmat că este mândru în special de păstrarea Greciei în zona euro, în pofida crizei economice prin care a trecut țara.

Pe de altă parte, el a recunoscut două „greșeli”, printre care decizia sa de a nu interveni în dezbaterile încinse care au marcat campania pentru referendumul din Marea Britanie din 2016, care a dus la luarea deciziei privind Brexitul.

„Am ascultat guvernul britanic, l-am ascultat pe dl Cameron (David Cameron era pe atunci premier conservator britanic - n.r.), pentru că el mi-a spus să nu intervin în campania pentru Brexit”, a spus Juncker.

Responsabilul european regretă astăzi această alegere, pentru că „am fi fost singurii care să contrazică minciunile proferate” în timpul acestei campanii, care s-a soldat cu o victorie a susținătorilor divorțului de UE.

La trei ani de la referendum, Brexitul, prevăzut inițial pentru 29 martie 2019, nu a avut încă loc. UE a acceptat să amâne data-limită până la 31 octombrie, pentru a lăsa timp clasei politice britanice să se pună de acord asupra modalităților retragerii din blocul comunitar.

O altă greșeală recunoscută marți de Juncker are legătură cu scandalul Luxleaks, o afacere care a scos la lumină acordurile încheiate în Luxemburg de companii cu administrația țării sale pentru a plăti impozite mai mici.

„Am așteptat prea mult înainte de a reacționa, asta a fost o greșeală gravă, am întârziat prea mult cu răspunsul”, a estimat președintele Comisiei, care a fost premier al Luxemburgului în perioada 1995-2013.

Scandalul a izbucnit în noiembrie 2014 datorită dezvăluirilor unor avertizori de integritate, care au fost urmate de declanșarea unor proceduri judiciare.

sursa: digi24