„Rusia a adresat Statelor Unite și NATO propuneri privind viitorul securității în Europa care contravin principiilor arhitecturii europene de securitate. Acestea sunt însoțite de o consolidare militară la granița Ucrainei și de amenințarea deschisă a Rusiei de a întreprinde acțiuni militare dacă aceste cereri nu sunt îndeplinite. În colaborare cu SUA și NATO, UE trebuie să definească acum ce putem face pentru a susține ordinea de securitate a Europei și principiile care stau la baza acesteia – care sunt în mod clar amenințate în prezent. Această problemă se află pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de externe și ai apărării din UE, care se va desfășura la Brest în această săptămână. Înainte de această reuniune, două lucruri sunt clare: trebuie să ajungem la o poziție unitară a UE și trebuie să ne fundamentăm rolul, susținându-l cu piste de acțiune concrete, adică nu doar cu privire la ceea ce gândim sau dorim, ci și cu privire la ceea ce intenționăm să facem”, afirmă Înaltul Reprezentant al UE, potrivit sursei citate.
La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.
SUA au acceptat să discute cu Rusia aceste cerințe în contextul mai larg al securității europene, demarând primele consultări strategice și diplomatice bilaterale pe 10 ianuarie, la Geneva. La finalul dialogului, secretarul de stat adjunct Wendy Sherman, a declarat că SUA au reiterat avertismentele occidentale în privința unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile și au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a descris aceste consultări drept profesioniste, dar a estimat că este nevoie de compromisuri și a cerut Washingtonului să nu subestimeze riscul unei confruntări.
De asemenea, reuniunea de la Geneva este completată de de discuții intense pe plan european, inclusiv reuniunea Comisiei NATO-Ucraina, cu discuții la Bruxelles între secretarul de stat adjunct al SUA și ambasadorii țărilor NATO și UE, reuniunea Consiliului NATO – Rusia și o întrunire la nivelul OSCE la Viena, toate aceste culminând cu întrevederea miniștrilor de externe și ai apărării din UE, la Brest. Aceasta din urmă va defini poziția UE în cazul în care Rusia va continua să amenințe arhitectura de securitate europeană.
„În timpul reuniunilor informale ale miniștrilor de externe și ai apărării din această săptămână de la Brest, vom lucra asupra rolului și contribuției precise a UE. Trebuie să venim cu poziții clare cu privire la ceea ce dorim să realizăm în aceste discuții privind arhitectura de securitate a Europei și, mai mult, cu acțiuni și contribuții clare. Pentru a atinge acest obiectiv, noi, europenii, trebuie să fim uniți și să formulăm răspunsul nostru în cazul în care Rusia își va pune în aplicare amenințările la adresa Ucrainei sau a ordinii de securitate europene la scară mai largă”, precizează șeful diplomației din UE.
Citiți și În umbra discuțiilor SUA-Rusia, miniștrii apărării și de externe din UE se reunesc în Franța pentru a definitiva Busola Strategică a securității și apărării europene
Potrivit lui Josep Borrell, ambiția autorităților ruse este de a contesta ordinea politică și de securitate născută după Războiul Rece, acționând ca o putere revizionistă.
„Moscova vrea să revină asupra actului fondator NATO-Rusia din 1997, care a însoțit extinderea NATO în Europa Centrală și de Est; asupra Cartei de la Paris din 1990, care a codificat principiile pentru securitatea europeană după încheierea Războiului Rece. Există trei principii pe care Rusia le-a acceptat anterior și pe care acum le pune sub semnul întrebării. Primul este dreptul fiecărui stat de a alege în mod liber să aparțină sau nu unei organizații internaționale și de a fi parte la tratate sau alianțe, așa cum este recunoscut de Carta de la Paris. Prin contestarea acestui principiu fundamental, Moscova acționează ca o putere revizionistă. În ochii Rusiei, această interdicție nu s-ar aplica doar țărilor din fosta Uniune Sovietică, ci și statelor membre ale UE, precum Suedia sau Finlanda. Al doilea și al treilea sunt neutilizarea forței și respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor. Rusia încalcă aceste trei principii fundamentale în Ucraina, așa cum a făcut deja în Georgia. Iar Rusia nu se limitează la simple afirmații, ci le însoțește cu o presiune militară tot mai mare la granița ucraineană și amenință Kievul cu o nouă intervenție, dacă cererile sale nu sunt îndeplinite în totalitate”, explică Înaltul Reprezentant al UE.
În plus, Josep Borrell consideră că Rusia dorește să prezinte Uniunea Europeană ca fiind irelevantă și să facă presiuni pentru o decuplare strategică între Statele Unite și Europa. De asemenea, urmărește ca UE să accepte să aibă o influență decisivă asupra Ucrainei și Belarusului, dar și asupra Asiei Centrale.
„Faptul că Asia Centrală este inclusă în perimetrul declarat al securității rusești confirmă faptul că problema NATO este un pretext, deoarece niciun stat din Asia Centrală nu este candidat la aderarea la NATO. Pe scurt, reconstituirea ghețarului geopolitic sovietic în Europa și încercarea de decuplare între Statele Unite și Europa ar putea fi obiectivele strategice ale Moscovei”, punctează șeful diplomației din UE. „Acestea sunt în mod clar inacceptabile”, adaugă Borrell.
Astfel, Înaltul Reprezentant al UE consideră că este utilă o discuție de „substanță” cu Rusia despre acordurile de securitate din Europa și despre îmbunătățirea lor.
„Prima sarcină va fi să se revină la principiile generale ale arhitecturii de securitate, așa cum rezultă din Carta de la Helsinki, Carta de la Paris, acordul NATO-Rusia sau documentul OSCE de la Viena privind măsurile de consolidare a încrederii. Cea de-a doua este instituirea unui mecanism mai eficient de gestionare a crizelor cu Rusia, un domeniu în care UE are o mare experiență. Cu bună credință, ar trebui să fie posibil să se facă progrese în acest domeniu. Al treilea este stabilirea unor mecanisme permanente și operaționale de prevenire a conflictelor și a unor măsuri de consolidare a încrederii, astfel încât comportamentul tuturor părților să nu fie interpretat greșit, în special în ceea ce privește manevrele militare”, afirmă Josep Borrell.
În final, diplomatul evidențiază că, împreună cu NATO și OSCE, Uniunea Europeană este „un actor-cheie în securitatea europeană”.
„Trebuie să profităm de oportunitatea acestei crize cu Rusia pentru a ne consolida unitatea și determinarea, pentru a ne apăra interesele de securitate și pe cele ale întregului continent”, punctează Josep Borrell. „Liderii UE au declarat deja că orice altă mișcare împotriva Ucrainei ar avea costuri reale și consecințe masive. Pe lângă adoptarea unui set coordonat de sancțiuni, ar trebui, de asemenea, să fim pregătiți să accelerăm diferite piste de acțiune în cadrul general de <<reprimare, limitare și angajare>> a Rusiei. Nu suntem o alianță militară, dar avem căi și mijloace pentru a promova interesele noastre de securitate și ale partenerilor noștri”, insistă șeful diplomației europene.
