Întrevederea cu președintele rus este ultimul eveniment de pe agenda turneului european realizat de președinte american Joe Biden în ultima săptămână și în urma căruia au fost adoptate niște poziții mult mai clare din partea Occidentului față de abuzurile regimurilor autoritare din Rusia și China, notează sursa citată.

Pe masa discuțiilor se vor afla subiecte complicate, precum evitarea unei confruntări directe între cele două țări, cazul Navalnîi și respectarea drepturilor omului, situația din Belarus, războiul din Ucraina și atacurile hackerilor ruși, însă nimeni nu se așteaptă la un rezultat major în urma discuțiilor, având în vedere că diferențele dintre Casa Albă și Kremlin par să fie în prezent ireconciliabile în ceea ce privește o gamă extrem de largă de probleme, după cum indică Foreign Policy.

Primul test diplomatic major al Administrației Biden

Atât Casa Albă, cât și Moscova sunt de acord că relația dintre cele două superputeri se află într-un moment foarte prost, având în vedere că cei doi ambasadori sunt retrași temporar de la post, înalți oficiali ruși sunt ținta sancțiunilor americane, iar doi foști pușcași marini americani se află în închisorile rusești, unul dintre ei ispășind o pedeapsă de 16 ani pentru spionaj. În aceste condiții, ambele țări vin cu poziții prestabilite destul de puternice.

„Mă întâlnesc cu domnul Putin pentru a-i spune ce-mi doresc ca el să știe”, a declarat președintele Biden săptămâna trecută, atunci când a coborât pe pământ european. Ulterior, șeful Casei Albe le-a spus militarilor adunați la baza aeriană britanică Mildenhall că Statele Unite doresc o relație stabilă și previzibilă cu Rusia, dar vor răspunde într-un mod puternic și semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activități nocive.

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat în urmă cu două zile canalului de televiziune NBC, a spus că este „grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA. Într-o notă ironică, liderul de la Kremlin s-a declarat surprins că nu a fost încă acuzat că ar fi provocat mișcarea Black Lives Matter. De asemenea, Vladimir Putin a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia și SUA, arătându-se deschis față de o astfel de posibilitate. „Da, da, da, desigur”, a răspuns Putin atunci când a fost întrebat despre un posibil schimb între doi americani încarcerați în Rusia (Paul Whelan și Trevor Reed) și ruși aflați în detenție în SUA. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a atras atenția, la sfârșitul lunii trecute, că nu ar trebui să existe „așteptări mari” în privința întâlnirii dintre cei doi șefi de stat. Totuși, acesta a precizat că reuniunea în sine este „foarte importantă”, după cum relatează Reuters.

În ciuda faptului că nu sunt așteptate mari victorii diplomatice după întrevederea dintre președintele rus și cel american, experții think tank-ului american Council on Foreign Relations anticipează că Moscova și Washingtonul vor stabili măcar „liniile roșii” ale relației bilaterale, care să blocheze orice posibilă escaladare a conflictului diplomatic ruso-american.

Jocul de șah al Washingtonului

În ciuda criticilor sale la adresa lui Vladimir Putin, președintele Joe Biden este cel care a cerut organizarea întâlnirii cu liderul de la Kremlin. Faptul că este dispus să se întâlnească așa de repede cu omul care l-a numit „ucigaș” sugerează că summitul SUA-RUSIA este unul important pentru președintele rus.

„Summitul plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin, acest simbolism este important”, a declarat pentru BBC Andrei Kortunov, director al think-tank-ului RIAC din Moscova.

Într-un articol de opinie publicat în The Moscow Times, istoricul și profesorul Mark Galeotti, specializat în securitate rusească, susține că întâlnirea lui Biden cu Putin va fi „centrată în jurul emoțiilor”. Acesta mai scrie că președintele Biden nu este obligat să țină seama de toanele emoționale ale președintelui Putin, dar ar trebui măcar să știe cu cine are de-a face, pentru că liderul de la Moscova este un om care crede în permanență că Rusia e nedreptățită. În aceste condiții, a înțelege psihologia adversarului și "emoțiile" lui Vladimir Putin nu înseamnă a-i da dreptate, ci poate chiar dimpotrivă, consideră Galeotti, care mai spune că ar fi o eroare să se creadă că soluția este să i se pună lui Vladimir Putin în față reguli și exigențe stricte, așteptând ca el deodată să înțeleagă că nu este bine să fie represiv acasă și revanșist cu vecinii.

Ce au gândit predecesorii lui Biden despre Putin

Vladimir Putin, la putere în Rusia de peste două decenii, a avut de-a lungul timpului mai multe întâlniri cu diferiți președinți americani. După cum evidențiază The Moscow Times, Bill Clinton l-a catalogat pe Vladimir Putin drept un lider “rece și dur“, scriind în memoriile sale că fostul președinte al Rusiei, Boris Elțîn, a ales un succesor care avea abilitățile și capacitatea de a gestiona turbulenta viață politică și economică a Rusiei.

La rândul său, președintele George W. Bush l-a numit inițial pe Vladimir Putin „un tip rece”, iar după prima lor întâlnire din Slovenia, în 2001, a spus că l-a privit în ochi pentru a-i „simți sufletul”, declarând că liderul de la Kremlin
„este un om care își iubește țara”. Însă, relația dintre Bush și Putin s-a înrăutățit la scurt timp, iar președintele american i-a spus fostului premierului britanic Tony Blair că aproape și-a pierdut cumpătul în timpul unei întâlniri cu Vladimir Putin, înfuriindu-se atât de tare încât era aproape să sară peste masă și să-l lovească.

Relațiile dintre SUA și Rusia au devenit cele mai calde în mandatul lui Barack Obama.

„Nu am o relație personală proastă cu Vladimir Putin. Când avem conversații, suntem sinceri și ne contrazicem pentru a deveni constructivi", declara fostul președinte american în 2013. În memoriile sale,  în schomb, Barack Obama scria că Vladimir Putin i-a adus aminte de baronii politici pe care i-a întâlnit în Chicago, spunând despre liderul rus că era „ca un baron local cu rachete nucleare și drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU”.

Predecesorul lui Joe Biden, Donald Trump, a făcut atât de puțin efort pentru a-și masca admirația față de liderul rus, încât mulți dintre actorii politici din Washington, D.C. s-au întrebat dacă nu cumva secuirtatea Casei Albe ar fi fost compromisă de agențiile de spionaj de la Kremlin. De altfel, Donald Trump este liderul care a ignorat aproape toate cutumele diplomatice ale președinților americani în raport cu Moscova, declarând în 2018, după un summit comun cu Putin, că este mai înclinat să-l creadă pe președintele rus decât pe anchetatorii FBI în legătură cu amestecul Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Președintele american Joe Biden se va exprima, singur, în conferința de presă de după întâlnirea cu Vladimir Putin. Casa Albă a anunțat că o conferință de presă „solo” este „formatul adecvat” pentru a prezenta clar subiectele care au fost evocate, atât cu privire la posibilele convergențe, cât și cu privire la temele despre care Statele Unite „au adevărate îngrijorări”. O abordare care securizează orice posibil moment în care Vladimir Putin l-ar putea pune în dificultate pe Joe Biden, așa cum a făcut-o în trecut cu George Bush, când le-a declarat reporterilor, în timpul unei conferințe de presă comune cu liderul SUA, că Rusia nu ar vrea să aibă o democrație ca în Irak.

Mizele întâlnirii de la Geneva

Joe Biden și Vladimir Putin vor căuta să găsească un punct comun și să îmbunătățească dialogul, după cum observă TIME. Unele aspecte asupra cărora Biden și Putin ar putea cădea de acord ar fi pandemia de coronavirus, instabilitatea din Orientul Mijlociu, criza climatică și găsirea de noi modalități pentru extinderea tratatului New START, care este singurul acord de neproliferare nucleară rămas între Moscova și Washington.

De asemenea, Biden va pulsa, dorind ca Moscova să fie de acord să abordeze problema criminalilor cibernetici care operează din Rusia și care, doar în ultimele săptămâni au provocat daune majore prin atacurile asupra conductei Colonial Pipeline, care a generat o criză temporară de combustibil în unele state americane, și a celui mai mare producător de carne din lume, compania JBS.

Fostul ambasador american în Rusia, Michael McFaul, a scris în Washington Post că, cel mai probabil, reuniunea de la Geneva se va concretiza cu câteva succese minore: revenirea la posturi a ambasadorilor celor două țări, o relaxare a restricțiilor impuse ambasadelor și consulatelor din cele două țări, eliberarea unuia sau mai multor americani deținuți acum în închisorile rusești și un cadru de lucru pentru reluarea discuției despre controlul armelor nucleare. „Nici Biden și nici Putin nu vor face mari eforturi pentru a oferi ceva semnificativ, de substanță. Rezultatele reuniunii vor fi de aceea, foarte probabil, limitate”, crede diplomatul american.

În ciuda faptului că a Putin a făcut eforturi în ultimele săptămâni pentru a sublinia că Occidentul are intenții ostile față de Rusia, liderul de la Kremlin va dori să reducă costurile și riscurile asociate cu această relație confruntațională cu Vestul, după cum susține Andrei Kortunov, directorul think-tank-ului RIAC din Moscova.

Acesta mai atrage atenția că ultimele sancțiuni economice ale Occidentului au redus capacitatea guvernului de a împrumuta bani, iar alte sancțiuni ar putea fi și mai dureroase pentru întreaga societate rusească, generând o problemă pentru economia greu încercată a Rusiei într-un an cu mize electorale puternice.

În mod simbolic, întâlnirea dintre președintele american și președintele rus are loc la Geneva, orașul care a găzduit primele discuții dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, în urmă cu 36 de ani. Dincolo de acest element de context, întâlnirea de azi reprezintă doar primul pas dintr-un proces lung și complicat privind restabilirea relațiilor dintre SUA și Rusia.