El a mers mai departe și a făcut pasul neobișnuit de a-și cere scuze pentru decizia lui Donald Trump de retrage SUA din Acordul de la Paris.

“Cred că nu ar trebui să îmi cer scuze, dar îmi cer scuze pentru faptul că Statele Unite, în ultima administrație, s-au retras din Acordul de la Paris“, a spus el la un alt eveniment din ziua de deschidere, citat de CBS News.

Biden a făcut apel la alte țări să “facă un pas în față” și a spus că reuniunea de la Glasgow “nu este sfârșitul călătoriei”, ci “doar linia de start pentru a începe să luăm pentru prima dată măsuri cu adevărat decisive”.

În discursul său, Biden a încercat să sublinieze faptul că daunele cauzate de om asupra climei au avut deja efecte devastatoare asupra oamenilor prin dezastre naturale și că acestea pot fi abordate doar dacă națiunile se unesc. 

“Mai rău va fi dacă nu reușim să profităm de acest moment”, a spus președintele, promițând că SUA vor conduce prin exemplu, nu prin cuvinte. 

Joe Biden a avertizat că criza climatică reprezintă “o amenințare existențială la adresa existenței umane așa cum o cunoaștem” și i-a îndemnat pe ceilalți lideri mondiali să se angajeze într-o schimbare transformatoare către o energie curată, în timp ce persistă întrebări cu privire la capacitatea președintelui american de a realiza această viziune în țara sa, informează The Guardian.

Președintelea american a adăugat: “Ne întâlnim cu ochii istoriei ațintiți asupra noastră. Vom face ceea ce este necesar? Sau vom condamna generațiile viitoare să sufere?”

În prima zi de mandat, președintele Joe Biden a aderat din nou SUA la Acordul de la Paris, căutând să restabilească poziția de lider a Statelor Unite pe scena mondială și aceea de a aborda criza climatică acasă și în străinătate. Biden s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50-52% față de nivelurile din 2005 în 2030, să ajungă la un sector energetic 100% lipsit de poluare cu carbon până în 2035 și să realizeze o economie netă zero până cel târziu în 2050, informează Casa Albă.

Peste 120 de lideri mondiali, între care și președintele Klaus Iohannis, prezintă planurile țărilor lor de combatere a schimbărilor climatice în cadrul conferinței COP26 privind clima de la Glasgow, Scoția.

Printre marii absenți de la Summitul pentru Climă al ONU se numără președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, care se vor adresa participanților printr-un mesaj scris, respectiv video, dar și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui prezență nu a mai fost posibilă din cauza unor aranjamente de securitate nesatisfăcătoare.

Absența Rusiei și a Chinei de la eveniment este o mare lovitură dată speranțelor de a înregistra progrese semnificative în ceea ce privește reducerea emisiilor globale. Această absență a fost taxată de președintele francez Emmanuel Macron care a îndemnat, în discursul său, țările “cele mai mari emițătoare” de CO2 care sunt în întârziere în ceea ce privește angajamentele lor “să-și sporească ambițiile în cele 15 zile” ale Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), făcând aluzie la Rusia și China.

China, care din 2006 este țara care generează cele mai multe emisii de CO2 din lume, a anunțat că speră să obțină neutralitatea în privința carbonului în 2060, notează Agerpres.

În cadrul conferinței, premierul indian Narendra Modi a anunțat că India își propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070.

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul G20, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Roma, că Rusia vrea să atingă neutralitatea în privința carbonului cel mai târziu în 2060 și că, în următoarele trei decenii, intenționează să reducă volumul emisiilor nete de CO2 sub cotele Uniunii Europene.

Cel mai important lider prezent la summit, președintele american Joe Biden, a încercat să-i asigure luni pe liderii lumii că SUA își vor respecta promisiunea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate până la sfârșitul deceniului, în timp ce gazda summitului, premierul britanic Boris Johnson, a făcut apel la liderii globali să dezamorseze ”dispozitivul care aduce sfârșitul lumii”. ”N-a mai rămas decât un minut până la miezul nopții pe ceasul apocalipsei”, a avertizat el în debutul conferinței de la Glasgow.

Cancelarul german Angela Merkel a deplâns faptul că obiectivele naționale de protecție a climei prezentate de statele semnatare nu sunt încă suficiente, ea pledând pentru stabilirea unui preț pentru emisiile de CO2. Aflată pe unul dintre ultimele podiumuri globale înainte de a se retrage din funcția de cancelar, Angela Merkel a declarat: “Trebuie și, mai mult de atât, putem să punem în aplicare Acordul de la Paris”.

Și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat un apel participanților, avertizând că omenirea își sapă propria groapă. Oamenii ar trebui să renunțe să mai trateze naturea “ca pe o toaletă”. Guterres a mai solicitat statelor bogate să sprijine cu 100 de miliarde de dolari anual lupta țărilor mai sărace de combatere a încălzirii globale. În ultimul deceniu, patru miliarde de oameni au suferit de pe urma catastrofelor naturale provocate de modificările climatice.

În perioada premergătoare conferinței, summitul G20 de la Roma a transmis un semnal pozitiv, deoarece șefii de stat și de guvern au reafirmat obiectivele Acordului de la Paris privind clima. Aceștia doresc să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 grade Celsius și să continue să depună eforturile necesare pentru a o limita la 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.