Tokyo își propune în special să amelioreze capacitățile rachetelor sale de croazieră, să se doteze cu drone înarmate și să dezvolte rachete hipersonice.

Comunitatea internațională se confruntă cu „cele mai mari provocări de la Al Doilea Război mondial” și „ceea ce se petrece acum în Europa se poate întâmpla” în Asia-Pacific, a subliniat miercuri Ministerul Apărării.

El cere, în consecință, un buget de 5.590 miliarde de yeni (40 miliarde de euro) pentru exercițiul financiar 2023/2024 care va începe la 1 aprilie viitor, sumă echivalentă cu o creștere de 2% față de bugetul inițial pentru anul fiscal în curs. Suma definitivă va fi probabil mai mare, la fel ca în exercițiul financiar actual, care a depășit în final 6.000 de miliarde de yeni după suplimentări repetate

Japonia vrea să-și dubleze bugetul acordat Apărării

Partidul Liberal-Democrat (PLD, dreapta naționalistă) aflat la putere își propune să aducă bugetul apărării la 2% din PIB în termen de cinci ani, pentru a ajunge la 10.000 miliarde de yeni (72 miliarde de euro la cursul actual).

Un astfel de salt ar putea propulsa Japonia pe locul al treilea în lume în ce privește cheltuielile militare, după Statele Unite și China.

Până acum, Japonia respecta o regulă tacită potrivit căreia cheltuielile militare să fie plafonate în jurul a 1% din PIB. Japonia găzduiește numeroase baze americane și este plasată sub umbrela nucleară a Statelor Unite, însă, dată fiind Constituția sa pacifistă din 1947, nu poate dispune de o armată proprie și investițiile sale militare sunt teoretic limitate la mijloace defensive.

Aceste restricții încep totuși să fie contestate, iar vechiul proiect al PLD de revizuire a Constituției pentru clarificarea și lărgirea misiunilor Forțelor de autoapărare japoneze a fost recent repus în discuție.

Tensiuni între Japonia și Rusia

Disputa teritorială asupra insulelor Kurile, despre care Rusia spune că îi aparțin și pe care Japonia le numește „teritoriile sale nordice”, au împiedicat Tokio și Moscova să ajungă la un tratat de pace care să pună capăt oficial ostilităților celui de-al doilea război mondial și a dus la o nouă escaladare a tensiunilor între Tokoy și Moscova după izbucnirea războiului din Ucraina.

Rusia a oprit negocierile privind un tratat de pace formal cu Japonia pe 21 martie după ce Tokyo a impus ample sancțiuni împotriva sa din cauza invadării Ucraina, urmând modelul statelor occidentale.

Într-un document diplomatic publicat pe 22 aprilie, ministerul de Externe de la Tokyo a calificat cele patru mici insule din nordul arhipelagului drept „ocupate ilegal” de Rusia după ce cu două zile în urmă Japonia revocase clauza națiunii celei mai favorizate acordate Rusiei.

De asemenea, cele două țări și-au expulzat reciproc diplomați după izbucnirea războiului din Ucraina și escaladarea tensiunilor legate de Insulele Kurile.

Pe 24 mai, Japonia a anunțat că a trimis în aer avioane de vânătoare după ce aeronave rusești și chineze s-au apropiat simultan de spațiul său aerian în ultima zi a întrunirii alianței „Quad” ce a avut loc la Tokyo și la care a participat și președintele american Joe Biden.

O zi mai târziu, un deputat de la Moscova a propus autorităților ca regiunea Sahalin de pe insula cu același nume controlată de Rusia să fie redenumită în „Insulele Rusești”.