Iulian Fota, secretar de stat MAE România: Nu avem o decizie pentru o armată europeană. În acest moment, NATO este foarte bine pregătit
-
03 Februarie 15:50
Germania, Olanda și Polonia au semnat săptâmâna aceasta un acord menit să reducă birocrația care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor și armamentului de-a lungul unuia dintre principalele coridoare care duc de la Marea Nordului la flancul estic al NATO, scrie Reuters. Aceasta se întâmplă în contextul în care, în ultima perioadă, tot mai mulți lideri europeni și de la vârful NATO au vorbit public despre extinderea războiului cu Rusia la nivel european.
Invitat la emisiunea Prim Plan, secretarul de stat MAE, Iulian Fota, consideră că „dacă luăm în calcul cele mai proaste scenarii trebuie să ne uităm cât de pregătiți suntem pentru un război dincolo de cel local, ca să zic așa, între Rusia și Ucraina, de ceva mai amplu și mai mare. Iar Ben a venit, din ce știu eu, cu această idee a Schengenului militar, pentru că, pe de o parte e clar că zona probabilă de front era undeva în estul continentului european, uitați-vă și acum exercițiul NATO este concentrat pe Baltică și pe Nord. Deci, pentru că asta este zona de prim contact dacă intențiile, ostile și agresive ale Rusiei în continuare se dezvoltă între Rusia și statele NATO și atunci ori pe vechea organizare NATO de Război Rece, grosul armatei americane și capabilitățile principale erau în continuare în Germania și în alte state alte câteva state din Europa Occidentală, Europa de Vest, scrie TVR MOLDOVA.
„Și atunci era logic că preocuparea asta, dacă se întâmplă ceva cât de repede luăm trupele de aici și le ducem acolo, ca să ajutăm aliații și să întărim frontul, adică toată linia de front, adică de la Finlanda, care acum e în NATO, Norvegia, trecând prin țările baltice, Polonia până la România, Bulgaria și Turcia”, a continuat secretarul de stat.
Fota a povestit și o „picanterie” despre Schengenul militar. „Dacă îmi aduc aminte, după discuția cu Ben, (n.r – Generalul-locotenent (ret) american Ben Hodges, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR), ideea i-a venit după un exercițiu pe teritoriul României, tocmai ca să testeze, să verifice un pic cât de rapidă s-ar putea face mișcarea și am impresia că a fost un exercițiu aerian și au fost și discuții foarte savuroase între autoritățile române și organizatorii acelui exercițiu, pentru că, în viziunea limitată a unora asta e legea funcționarului, trebuie să respecte legea, odată ce un parașutist a aterizat pe teritoriul României trebuia să vină omul cu ștampila, să-i pună ștampila pe pașaport și apoi să plece la aplicație sau la război. Toate aceste teste și exerciții au arătat că Europa, fiind într-o stare de pace timp de 70 – 80 de ani, și-a cam pierdut apetitul, dar și procedurile și fluiditatea lor.
Iulia Fota a mai precizat că „obligativitatea NATO este să fie pregătit pentru diferitele scenarii și, în momentul ăsta, NATO este foarte bine pregătit. Militarii au făcut niște lucruri absolut extraordinare în ultimii 2 ani pentru ca NATO să fie pregătit pentru toate scenariile proaste. Dar acum să nu uităm – sunt o serie întreagă de obligații care nu sunt ale Alianței, sunt ale statelor membre și întotdeauna spun – articolul 5 întotdeauna o să treacă prin articolul 3. Articolul 3 spune că înainte de a aștepta apărarea colectivă și de a te baza pe ea, fă tu ce trebuie pentru țara ta. Deci apărarea colectivă începe de la tine de acasă. Ori avem aici o serie întreagă de prevederi juridice, o serie întreagă de convenții care ar trebui semnate, o serie întreagă de acorduri între state, asta nu e treaba NATO și de aici nevoia asta de Schengen, și de aici mesajul lui Ben, care acum este reluat prin ultimele discuții, este – Faceti tot ceea ce ține de voi ca bilateral, multilateral, ca dacă ceva complicat se întâmplă și NATO trebuie să se miște repede conform planurilor, să ajute statele din prima linie lucrurile astea, timpul să fie cât mai scurt și să putem duce acolo tot ceea ce ne trebuie.
Secretarul de stat a spus că în privința României, „imediat a ieșit la iveală o serie întreagă de poduri, care fie sunt vechi, fie așa au fost concepute și gândite, nu pot suporta o greutate mai mare. Un tanc dacă nu mă înșel, cred că are 30 – 40 de tone, pentru că este un tanc mediu spre spre greu, deci a apărut lipsa camioanelor, acelor platforme. Că nu o să duci tancul pe șenile din Germania până în Polonia sau în România. El trebuie pus pe niște camioane de transportat tancuri, iar combinația asta nu există. De ce să faci astfel de camioane cât timp a fost pace în Europa, s-a încheiat Războiul Rece și am avut și perioada aceea de pace?