"Niciodată viitorul politic nu a fost atât de incert", constată Corriere della Sera, în timp ce Le Monde remarcă deficiențele de organizare, generate de un sistem electoral aplicat acum pentru prima dată și atât de complicat încât pentru a-l înțelege "ai nevoie de diplomă de bac și de un kilogram de paracetamol la îndemână". Chiar dacă Europa se teme că populiștii și extremiștii câștigă teren, The Guardian consideră totuși că aceste alegeri nu vor fi un test pentru Uniunea Europeană, pentru că, de fapt, ele reflectă o întreagă tradiție de instabilitate politică în Italia în care problemele majore legate de corupție și crima organizată au dus la implozia sistemului politic la sfârșitul secolului XX. 

Pentru Germania în schimb, ziua de duminică a fost una favorabilă, aducându-i mult așteptatul guvern. Social-democrații au votat duminică pentru o nouă mare coaliție cu alianța de centru-dreapta a Angelei Merkel, punând capăt unei incertitudini de aproape jumătate de an care a dus la întârzieri pe mai multe fronturi presante, în special în dezbaterea legată de reformarea UE, scrie Politico. Europa a primit cu ușurare decizia social-democraților, constată Handelsblatt, pentru că, după cum explică Financial Times, formarea noului guvern va duce "la restabilirea rolului conducător al Germaniei în UE, într-un moment de provocări politice în creștere, cum ar fi un război comercial care se prefigurează cu SUA, tensiunile tot mai mari legate de Brexit și solicitările franceze de reformare a zonei euro". În fața atâtor provocări globale, pentru Merkel, adevărata muncă dificilă ar putea începe abia acum, în cel de-al patrulea, și probabil, ultimul său mandat, consideră Bloomberg. Președintele francez Emmanuel Macron s-a grăbit să salute noua coaliție germană ca fiind "o veste bună pentru "Europa". "Franța și Germania vor lucra împreună în săptămânile următoare pentru a dezvolta noi inițiative și pentru a face proiectul european să avanseze", a dat asigurări Macron, citat de Le Figaro. 

Pe plan economic, anunțul făcut de președintele american de a impune taxe pentru importurile de oțel și aluminiu în scopul protejării producătorilor americani cresc perspectivele unui război comercial între marile puteri. Deși impactul acestei măsuri nu ar fi foarte mare, mulți experți se tem că este doar începutul impunerii de tarife pentru o serie de alte importuri care ar angaja SUA într-un război comercial mult mai amplu, cum probabil lumea nu a mai avut de la Marea Recesiune, explică New York Times, care avertizează că impactul economic va fi devastator și pentru SUA, dar și pentru întreaga lume.

Un avertisment similar a venit și din partea Fondului Monetar Internațional care, potrivit Le Soir, a îndemnat țările lumii "să conlucreze constructiv pentru a reduce barierele comerciale și pentru a rezolva diferendele fără a recurge la asemenea măsuri de urgență". Europa se pregătește să riposteze, observă Le Figaro, dar Donald Trump promite să-și înăsprească retorica împotriva liderilor europeni care anunță contramăsuri, deși aceștia sunt cei mai apropiați aliați ai Americii, remarcă Washington Post. China, la rândul ei, declară că nu dorește un război comercial, arătându-se deschisă purtării unor discuții în viitorul apropiat, dar avertizează că nu va permite o vătămare a intereselor sale, notează South China Morning Post. "Războaiele comerciale sunt rele și greu de câștigat" îi răspunde și Marea Britanie lui Donald Trump, notează Bloomberg, după ce, potrivit Le Vif, președintele american s-a arătat încântat de reacțiile îngrijorate ale partenerilor comerciali ai Statelor Unite, asigurând că “războaiele comerciale sunt bune și ușor de câștigat”,.  

Pe plan militar, ecourile la etalarea de către Vladimir Putin a noilor arme rusești continuă să se regăsească în presa internațională. "Putin vorbește despre rachetele rusești pentru a-și spori popularitatea", consideră Le Monde, în timp ce Nezavisimaia Gazeta observă că, dincolo de problemele destinate publicului intern, principala parte a mesajului președintelui Federației Ruse a fost adresată Statelor Unite. "Folosind materiale video, Putin a relatat  și a demonstrat amănunțit  modul în care Rusia are de gând să răspundă la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă și să restabilească echilibrul strategic", scrie ziarul moscovit. Tot presa rusă, și anume agenția Tass, reține însă opinia unui expert militar de la Bruxelles, potrivit căreia, NATO nu-și va revizui planurile europene de apărare anti-rachetă după mesajul lui Putin. În plus, New York Times notează că, potrivit Alianței Nord Atlantice, avertismentele transmise de președintele Vladimir Putin aliaților NATO sunt „inacceptabile” și nu ajută eforturile de temperare a tensiunilor. 

"Elvețienii resping anularea taxei Radio-TV", titrează BBC, explicând că la referendumul de duminică principalul argument a fost că anularea taxei ar putea distruge capacitatea insituției publice de presă de a reflecta diversitatea Elveției și de a da o voce tuturor celor patru comunități formate în jurul limbilor vorbite în țară. Corriere della Sera remarcă votul covârșitor, de peste 70% în favoarea menținerii taxei radio-tv, chiar dacă, ridicându-se la 400 de franci elvețieni pe an, este cea mai scumpă din întreaga Europă. "Un consens atât de larg pentru menținerea taxei impresionează, mai ales în Italia, unde taxa în favoarea radioteleviziunii RAI era până acum puțin timp una dintre cele mai ocolite și unde în campania electorală a fost propusă eliminarea sa de către Partidul Democrat", comentează ziarul italian. "Este un semnal foarte puternic pentru întreaga Europă că pentru prima dată, un serviciu public de presă a fost capabil să-și bazeze legitimitatea în mod direct pe sprijinul electoratului", subliniază și comunicatul European Broadcasting Uninon.