Aplecarea către istoria românilor basarabeni este o obligație morală a oricărui istoric ce vine din dreapta Prutului, care trebuie să se intereseze de soarta întregului neam românesc, supus la presiuni disjunctive, silit să se despartă, în cazul Basarabiei, de peste două secole. Sunt declarațiile făcute de academicianul și istoricul român Alexandru Zub, după conferința susținută marți, 21 octombrie, la Academia de Științe a Moldovei. 

Autor al mai multor lucrări științifice dedicate spațiului dintre Prut și Nistru precum și momentelor de cotitură pentru neamul românesc cum ar fi anul anexării Basarabiei în 1812, Marii Uniri din 1918 sau al ”Impasului Reîntregirii” după destrămarea Uniunii Sovietice, academicianul Alexandru Zub susține că Basarabia continuă să fie în impas.

”Sigur că este un impas din moment ce încă nu s-a schițat o soluție geopolitică valabilă realistă în această privință. Dar ne-am obișnuit cu durerile, cu problemele, cu contestațiile și probabil într-un timp, nu prea târziu va ajunge și la această soluție, la reîntregirea neamului românesc” a declarat Alexandru Zub .

Pentru Moldova din stânga Nistrului se degajă dorința de a stimula o altă istorie, una consonantă cu pluralismul politic și cu evoluțiile recente ale din domeniul științelor umane,  a menționat Alexandru Zub în alocuțiunea sa ”Critică și reconstrucție în discursul istoric”. În opinia academicianului, este o datorie morală pentru fiecare istoric din România să se orienteze cu precădere asupra istoriei Basarabiei.

”Români fiind trebuie să se intereseze de soarta întregului neam românesc care din nefericire a fost supus la presiuni disjunctive, sislit să se despartă. Acest lucru crează un anumit sentiment de frustrație, de instabilitate, suferințe, un complex al celui îndelung apăsat care nu dispune de instrumente destul de convingătoare pentru a-și rezolva situația”, a menționat Alexandru Zub .

Personalitate a istoriografiei și culturii române contemporane, Alexandru Zub, a fost condamnat la zece ani închisoare politică în 1957. Atunci, pe când avea vârsta de 23 de ani, a organizat o manifestare a studenților, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, pe care autoritățile au considerat-o ilegală. Este autor a peste 30 de monografii, 30 de volume de studii și documente și peste 200 de articole științifice. Deținător a numeroase premii, titluri și medialii atât în România cât și peste hotarele sale.  

Conferința științifică face parte din ciclul ”Lecturilor academice” organizate de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.