Contextul actual este marcat de pericolele generate de militarismul și imperialismul rus, ceea ce face ca celebrarea Zilei Victoriei să fie percepută ca o abordare totalitară. În acest sens, istoricul sugerează că Republica Moldova ar trebui să își redefinească optica cu privire la ziua de 9 mai ca fiind o zi a păcii și a unificării,

„Victoria s-o scoatem din uz, că nu este victorie atunci când au murit circa 60 de milioane de oameni, au avut loc distrugeri colosale de infrastructură. A fost un regres a omenirii, acest al 2-lea Război Mondial. Și noi căutăm, iată, dacă mergem după standardele acestea ale Kremlinului, să elogiem distrugerea omului, distrugerea civilizației. Lucrurile acestea sunt de neconceput. Si elogiază militarismul, agresiunea, violența, crimă. Războiul a criminalizat societatea. Lucrurile acestea trebuie să  le înțelegem. Societatea postbelică a fost o societate foarte criminalizată. Omul care a fost pe câmpul de luptă devine altul, are alt instinct deja. Elementul acesta criminal se manifestă astăzi în Rusia. Să vorbim doar de gruparea Wagner. Așa e războiul acessta, produce război, produce Wagner. Wagnerizarea are loc atât în societatea rusă, dar ea călătorește și prin întreaga lume, vedeți că elemente Wagner azi sunt oaspeți și la noi, în Republica Moldova.

S-a făcut un abuz colosal împotriva libertăților și drepturilor omului în acest război. Ceea ce am simțit pe pielea noastră, generațiile noastre, deportările, foametea, persecuțiile. Toate represiunile erau atât de evidente că astăzi cetățeanul a pierdut gustul libertății și a dreptului.

El rămâne încă prizonierul dictaturii autoritarismului”, a menționat istoricul Ion Negrei.

Recrutați contrar prevederilor internaționale în Armata Roșie, zeci de mii de basarabeni au pierit în condiții inumane, a declarat economistul și membrul asociației Parlamentul 90, Valentin Dolganiuc, în cadrul aceluiași eveniment

„Ocupantul rus, contrar prevederilor tratatelor internaționale care interzic înregimentarea în armata băștinașilor din teritoriile ocupate, i-a înregimentat din luna octombrie 1944, deci până la 9 mai, pe 268.000 de români de la Est de Prut. Neînarmați, neinstruiți, care nu cunoșteau limba rusă - adevărată carne de tun.

Nu s-au întors 69.400 de pe front în doar 6 luni. Aveam 10 - 11 ani când un vecin de al nostru, care fusese pe front, povestea niște lucruri grozave, pe care nu le înțelegeam eu, care fusesem ras în cap la școală despre măreția Uniunii Sovietice. El povestea că trebuiau să treacă un rău. N-am reținut care. A fost rănit acolo și a fost spitalizat, dar el spunea că pe acel pod erau două nivele - pentru transportul auto și pentru trenuri supraetajate.

Nu le permiteau să mergem pe podul de jos, dar trebuia să mergem pe cel de sus, ca să fim în ținta mitralierelor (ca să vadă de unde se trage)”, spunea acel vecin de la care am amlat că podul a fost plin, cu cadavre dintr-un capăt până în alt capăt”, a menționat Valentin Doganiuc în cadrul mesei rotunde, organizate de asociația Parlamentul 90 cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.