Din 1990 până în prezent Republica Moldova a avut patru președinți, incluzându-l pe actualul președinte Nicolae Timofti, dar și doi președinți interimari.

Funcția de președinte a fost instituită pe 3 septembrie 1990, când încă mai exista Republica Sovietică Socialistă Moldova și conform legii emise atunci de Sovietul Suprem al RSS șeful statului era ales de către cetățenii republicii - pe baza dreptului electoral universal, egal și direct, în condițiile votării libere și secrete - pe un termen de cinci ani. Acesta putea emite decrete cu caracter obligatoriu pe întreg teritoriul republicii.

Tot prin Hotărîrea Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova și tot  pe 3 septembrie 1990,  Mircea Snegur a fost ales șeful statului.

În mai 1991 denumirea statului R.S.S. Moldova a fost schimbată în Republica Moldova, iar în luna august aceasta și-a declarat independența, pentru ca în urma alegerilor din luna decembrie Mircea Snegur să fie reconfirmat în funcția de președinte.

La următoarele alegeri prezidențiale de la Chișinău, care au avut loc în ianuarie 1997, poziția de șef al statului i-a revenit lui Petru Lucinschi.

În anul 2000 procedura de alegere a președintelui Republicii Moldova a fost schimbată substanțial prin modificarea Constituției, care din acel moment prevedea că președintele țării este ales de Parlament prin vot secret. Astfel, din 4 aprilie 2001 Vladimir Voronin a devenit președinte al Republicii Moldova și a stat în funcție până pe 11 septembrie 2009 când și-a dat demisia.

Interimatul a fost asigurat, potrivit Constituției, de președintele Parlamentului, la acel moment Mihai Ghimpu, iar ulterior, din decembrie 2010, Marian Lupu.

Primăvara anului 2012 și decizia Parlamentului au adus un nou președinte Republicii Moldova, pe Nicolae Timofti.

Anul acesta (2016), Curtea Constituțională de la Chișinău a stabilit, revenind la o interpretare a Constituției anterioară anului 2000, ca președintele să fie ales din nou prin votul direct al cetățenilor.

Sursa: RFI.ro