„Sesizez acest lucru. Se vor face mari schimbări strategice cu implicarea marilor puteri și va fi necesară o reevaluare a trecutului. Multe probleme, frustrări, elemente de revanșism apar anume din considerentul acesta al rădăcinilor istorice”, a declarat istoricul.

El spune că imperiile caută dușmani externi pentru a-și justifica existența atunci când sunt sugrumate de problemele economice interne, iar agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează o dată în plus acest lucru.

„Federația Rusă se află într-o criză economică majoră, iar odată cu această criză endemică, erau evidente anumite acțiuni pe plan extern. Este demonstrat în istorie că imperiile atacă atunci când vine o criză din interior, în primul rând, cea economică. Cetățeanul trebuie să mănânce, iar dacă nu îi poți îndestula minimul de trai, atunci trebuie să intervii prin atac. Asta fac imperiile”, declară istoricul Ion Valer Xenofontov.

Drept dovadă, Rusia a atacat tactic obiectele de infrastructură energetică și a periclitat mai multe procese economice pentru a îngenunchea economic Ucraina. „Ucraina este un mare furnizor de cereale pe piața mondială. A atacat acolo unde sunt mine de cărbune și surse energetice. Indiscutabil, a fost o miză economică. Ucrainenii sunt foarte harnici și sunt cotați pe piața muncii mondiale. Premisa economică este esențială”, mai declară istoricul.

Rusia, la fel cum a făcut URSS în războiul cu Afganistan, își subestimează adversarul, inclusiv națiunea, susține istoricul.

„Într-o primă etapă a războiului dn Afganistan s-a pus accentul pe participarea militarilor sovietici din țările asiatice. Se considera că aspectul fizic, lingvistic, vor duce la aceea că războiul din Afganistan se va încheia rapid. Pe teren lucrurile s-au inversat, întrucât atunci s-au întâlnit rude, prieteni. Sovieticii s-au îngrozit când au studiat rapoartele. De aceea, s-au reorientat spre pompare a resurselor umane din zona europeană, inclusiv, participarea moldovenilor”, spune el.

Totodată, istoricul amintește că pentru moldoveni, războiul sovieto-afgan a fost o formă de a ieși din URSS și s-au evidențiat în special în calitate de șoferi, însă ofițerii în Afganistan erau de naționalitate ruși și ucraineni.

„Statul sovietic era un stat închis, nu permitea populației să plece peste hotare. Acum, într-o formă sau altă, moldovenii au nimerit într-un alt spațiu. Se urcau într-o mașină a timpului. Afganistanul arăta ca în secolul XIV. Și era și o frustrare a moldovenilor, în URSS erau magazine frumoase, dar goale în faza finală a URSS. Iar în Afganistan niște cocioabe, dar pline cu bunătăți. Acest contrast extraordinar era”, a declarat Ion Valer Xenofontov.

Istoricul mai adaugă că cei care luptă astăzi în Ucraina, de partea Rusiei vor fi marcați de acest război și le va fi greu să revină la viața dinainte de război.

„Este foarte greu să se adapteze la viața civilă pentru acei militari antrenați în război. Ei trebuie să se gândească ce vor face după război. Pregătirea pentru pace este mai dureroasă decât participarea la război. Nu în zadar după atacurile teroriste din 11 septembrie în SUA a existat un val de militari care voiau să plece în Afganistan, să treacă prin aceleași momente. Acest fenomen reprezintă un pericol pentru societatea post-război”, spune Ion Valer Xenofontov.