Acest lucru înseamnă că Centrala care asigură în prezent aproape 70% din necesarul de energie pentru partea dreaptă a Nistrului, ar putea reduce sau sista livrarea de electricitate. Acțiunile regimului de la Tiraspol ar putea să urmărească două intenții susține expertul în energetică Ion Muntean. Pe de o parte, de a testa capacitățile reale ale Chișinăului de a face față situației, iar în același timp o încercare de consolidare a imaginii de salvator al Federației Ruse în regiunea transnistreană.

Pretinsele autorități de  la Tiraspol au decretat stare de urgență în economie pe o perioadă de 11 zile, până la sfârșitul lunii octombrie, anunțând despre un deficit pentru luna curentă de aproximativ 37 de milioane de metri cubi de gaze, ca urmare a reducerii livrărilor cu o treime către regiune. Acțiunile Tiraspolului par a avea un caracter politic și ar putea avea drept scop atât testarea capacităților Chișinăului de a asigura cu resurse energetice ambele maluri ale Nistrului, dar și consolidarea imaginii Gazprom, respectiv a Federației Ruse, ca salvator, susține analistul în energetică Ion Muntean.

„Ca urmare a creări unei situații de criză , în final autoritățile de la Chișinău să fie puse în situația de a identifica soluții și pentru consumatorii de pe malul stâng. Aici soluția poate fi doar una: consumatorii de pe malul stâng să fie tratați în aceeași măsură ca și cei de pe malul drept, lucru care nu va fi ușor de acceptat de pentru pretinsele autorități inclusiv consumatorii din stânga Nistrului. În situația dată nu exclud că Gazprom va veni ca un salvator și va relua livrările la capacitățile care ar asigura consumul necesar inclusiv pentru centrala termoelectrică moldovenească, și astfel să aibă un câștig de imagine”, afirmă Ion Muntean.

O eventuală soluție pentru a nu rămâne fără energie electrică din partea centralei de la Cuciurgan, care poate funcționa și pe bază de cărbune, ar putea fi procurarea de astfel de rezerve, mai spune expertul.

„Problema de moment de producere a energiei termice s-ar putea activa blocurile centralei care activează pe cărbune pentru a suplini acest deficit. Din câte s-a comunicat public rezervele de cărbune nu sunt foarte mari, fie pentru o lună, două sau două săptămâni. Dar, ca și opțiune ar fi procurarea de urgență a cărbunilor și identificarea unei soluții. În ce măsură s-au discutat aceste opțiuni și cât de reale sunt, doar părțile implicate în acest proces pot să ne spună”, a adăugat expertul.

Până în prezent, cu suportul partenerilor externi Chișinăul reușește să facă față situației, susține Ion Muntean, dar depinde de cât de mult se vor agrava lucrurile dar și de flexibilitatea sistemului electro-energetic din România de a face față unor cereri mai mari de energie electrică din partea Rep. Moldova. În același timp, este posibil să importăm tot necesarul de energie electrică din România dar e nevoie de operațiuni organizatorice costisitoare în sistemele electro-energetice ale ambelor state, mai spune expertul.

Amintim că în prezent România asigură aproximativ o treime din necesarul de energie electrică anterior procurat din Ucraina, care a decis la 11 octombrie sistarea livrărilor ca urmare a bombardamentelor rusești asupra obiectivelor de infrastructură energetică.