Fostul procuror și actualul deputat socialist, Vladimir Țurcan, susține că Procuratura este în continuare sub influența politicului, reforma fiind mimată. „ Trebuie să fim realiști. Această reformă este o dare de seamă pe care Chișinăul a trebuit să o dea partenerilor străini, care au alocat milioane pentru reformarea justiției. Știu că sunt procurori onești, însă ei sunt limitați în acțiunile lor. Procuratura continuă să fie un instrument în mâna politicienilor aflați la guvernare pentru a se răfui cu oponenții incomozi”, a declarat socialistul.

Fostul procuror al municipiului Chișinău, Ion Diacov, susține că noua Lege cu privire la Procuratură, intrată în vigoare în august 2016, conține erori de ordin juridic: „Au creat două procuraturi specializate, dintre care una se numește Procuratura pentru combaterea criminalității organizate. Nu avem așa noțiune juridică în legislația noastră. Vreau să fiu optimist că vom avea cândva o procuratură profesionistă și independentă, însă cu actuala componență, nu prea cred că vom avea degrabă aceste rezultate”.

Nicolae Ursu, președintele Asociației veteranilor din Procuratură, susține că Procuratura, la fel ca și instanțele de judecată, acționează selectiv. „Vom vedea cu timpul cum va fi implementată reforma. Procurorul trebuie să dea dovadă de verticalitate și din start să pună punctele pe i. Dacă se va lăsa de la început influențat politic, totul va eșua. Trebuie să se renunțe la comenzile politice, să se respecte principiul că toți cetățenii sunt egali în fața legii”, a spus Ursu.

Deputatul din coaliția de guvernare, Anatolie Zagorodnîi, consideră că problemele în Procuratură au început în 2009, când coaliția de la guvernare a repartizat pe criterii politice controlul instituțiilor statului, iar societatea civilă și mass-media „au luat mămăligă în gură”, dar s-a arătat optimist. „Reforma Procuraturii va scoate instituția de sub influența politicului și lucrurile vor decurge normal”.