Particularitățile procesului de construcție în Moldova

„Încă atunci când eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi, își amintește Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA Intexnauca, specialist cu o experiență de 38 de ani. Dețin licența în specialitatea „Protecția împotriva proceselor geologice periculoase”, la care se referă mediul geologic, fenomenele seismice și factorii climaterici”, scrie Anticoruptie.md.

„E cunoscut faptul că Moldova se află într-o zonă periculoasă din punct de vedere seismic, spune Vladimir Polcanov, doctor în științe tehnice, specialist principal al Catedrei de geodezie, cadastru și geotehnică a Universității Tehnice din Moldova. Însă există încă o serie de factori periculoși, care sunt accentuați de cutremurele de pământ. E vorba de alunecările de teren, care pot face pagube chiar mai mari decât cutremurele; surpările de sol; râpele; impactul apelor subterane, etc.

Cercetările Academiei de Științe arată că suprafața totală a teritoriilor cu pericol de alunecare de teren este de 670 de mii de hectare sau 20% din suprafața țării.

În prezent, în Moldova sunt înregistrate 16 mii de alunecări de teren. Doar la începutul anilor 90 a secolului trecut, într-o acutizare a proceselor de alunecare de teren, au fost afectate 10 mii de case, 350 de kilometri de utilități, distruse 17 monumente de arheologie, 9 monumente de istorie a culturii. Deplasările de teren catastrofale, care au avut loc în noaptea de 25 – 26 februarie 1998 în orașul Leușeni, raionul Hâncești, au avariat 160 de case și 7 km de drum”.

„Așa sunt condițiile geologice în Moldova, spune șeful Direcției arhitectură, proiectare, urbanistică și amenajarea teritoriului în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Sergiu Munteanu. Practic peste tot, la adâncimea de 6 metri, este un strat de lut. Atunci când apa ajunge la acest strat și nu poate trece de el, se formează un teren cu potențial de alunecări. Acest factor trebuie luat în calcul de fiecare data, când se fac proiectări și construcții.

Legislația Moldovei în domeniul construcțiilor este complexă și cu cerințe stricte, care are prevederi clare privind responsabilitățile fiecărei instituții și sancțiunile prevăzute pentru diferite acțiuni. Este vorba, în primul rând, de Legea nr 835 „cu privire la principiile urbanismului și amenajării teritoriului”, precum și Legea nr 163 „cu privire la autorizarea lucrărilor de construcție” și Legea nr 721 „cu privire la calitatea în construcții”. Altă discuție e că prevederile legislației nu sunt, întotdeauna, respectate și atunci sunt posibile mari probleme”.

„Moldova e împărțită în trei zone de pericol seismic, continuă Vladimir Polcanov. Nord – 6 puncte, Centru – 7, Sud – 8 puncte. Această împărțire e însă teoretică, deoarece combinată cu alți factori negativi, gradul de risc al unui teren concret poate fi ridicat. De exemplu, în Chișinău, care e situat în zona de risc de 7 puncte, există multe terenuri, unde imobilele pot fi construite doar respectând cerințele pentru gradul de risc de 8 puncte. Aici vorbim de strada Albișoara, străzile București, Bernardazzi și multe altele. Din punct de vedere financiar, creșterea riscului seismic cu un punct duce la scumpirea construcției – a fundamentului cu 20%, a carcasei – cu 30%, a întregului edificiu – cu 50% sau chiar mai mult.

Nu există terenuri potrivite

„În capitală demult nu mai există terenuri potrivite pentru construcții, consideră Victor Popovschi. Cel puțin terenuri ce pot fi utilizate fără a face cercetări și activități suplimentare, deseori extrem de costisitoare. Anterior, Direcția municipală arhitectură, urbanism și relații funciare interzicea construcțiile pe aceste terenuri, acum însă permite”.

Opinia lui Popovschi este susținută de omul de afaceri Vasili Chirtoca, lider de fracțiune în Consiliul municipal, care după finalizarea Universității tehnice din Odessa a lucrat 12 ani în institute de proiectări, avansând de la inspector la inginer șef de proiect și director. „În Chișinău, teritoriile ce nu corespund cerințelor pentru construcții, sunt destul de mari”.

Potrivit lui Vladimir Polcanov, „Chișinăul s-a dezvoltat mulți ani după concepția urbanistică a arhitectului Șciusev, care l-a gândit ca un mic orășel confortabil, cu o populație de până la 300 de mii de oameni. Acum în oraș locuiesc cca un milion de oameni, resursele teritoriale sunt epuizate demult și sunt utilizate terenuri care anterior erau considerate nepotrivite pentru construcții”.

Resursa strategică pentru birocrați

Orașul are două căi de dezvoltare, prima fiind extinderea teritorială, așa cum era planificat până în anul 1991 (reamintim, că planurile urbanistice prevedeau, de exemplu, includerea Strășeniului în Chișinăul Mare).  Apropo, creșterea orașului presupunea extinderea străzii Alba-Iulia, care ca și Grenoble, trec pe vârf de deal și sunt considerate cele mai sigure zone ale orașului pentru construcții. Însă, acest scenariu presupune investiții în infrastructură din bugetul de stat și cel municipal – construcția rețelelor de apă și canalizare, gaze, energie electrică, străzi și drumuri. Atât de mulți bani nu există și nici nu au de unde să apară.

O altă opțiune este pregătirea terenurilor dificile, dar care se află în proximitatea infrastructurii existente, desigur, tot din contul municipiului. Și acest scenariu ar putea fi o soluție din situația actuală.

„Aceste terenuri pot fi pregătite pentru construcții și întărite împotriva alunecărilor de teren, pur și simplu, e nevoie de bani. Unele țări construiesc chiar insule artificiale în ocean”, comentează Vladimir Polcanov.

„Recent am proiectat o fabrică de suc concentrat de mere în raionul Ungheni. Nu pot numi prețul cercetărilor, acesta fiind secretul comercial. Însă vă pot arăta rezultatul și să vă asigur că e scump. Cercetările au arătat că terenul pentru construcții este sigur, în caz contrar, măsurile anti-alunecare, anti-seismice etc, ar fi majorat semnificativ costurile de construcție”, povestește Pavel Corcevschi, specialist principal al Institutului Industrialproiect, demonstrând un document extrem de lung.

CIJM

Foto: CIJM

Totuși, nici pentru acest scenariu Municipiul nu are suficienți bani. Însă, este nevoie nu atât de extinderea orașului, cât de redistribuirea terenurilor pentru construcții. E una din resursele principale din care funcționarii de stat pot face bani. S-a scris mult despre aceasta. Vom remarca doar că atribuirea în proprietate sau arendă a terenurilor municipale, conform legii, trebuie făcută prin licitație, ultima având loc încă în anul 2013. De atunci, calea legală de a obține terenuri pentru construcții a fost, de facto, închisă.

Cât ține de securitate, autoritățile municipale au ales o a treia cale – atribuirea pentru construcții (netransparentă) a terenurilor cu risc de alunecări și alte probleme. În același timp, evaluarea riscului de alunecare și a stabilității terenului este lăsată pe seama companiilor de construcții și a developerilor privați.

Reamintim, nu există nici un pericol pentru oameni, dacă lucrările de proiectare și construcție sunt efectuate corect.

Și vom deschide o paranteză. Nu există pericole, dacă într-o zonă cu risc de alunecări, ce a fost întărită, toate lucrările ulterioare sunt coordonate și țin cont de acest factor. De exemplu, lucrările de tăiere a solului la construcția unui drum. În caz contrar, solul poate să înceapă să alunece la zeci și chiar sute de metri depărtare de la locul „tăierii”.

Cum să evaluezi gradul de risc al terenului

Există două hărți specializate ale Chișinăului. Prima este harta riscului de alunecări, realizată acum cca 20 de ani de un grup de cercetători ai Universității Tehnice, conduși de doctorul în științe Semen Orlov. Este o foaie imensă, lipită din hărți detaliate ale orașului și suburbiilor (care au fost obținute de la KGB-ul republican), pe care au fost trecute toate zonele cu risc de alunecări. Într-o vreme, harta a stat pe un perete în Primăria Chișinău, iar mai târziu aceasta a fost digitalizată și arhivată. Documentul a fost publicat, împreună cu alte hărți (a apelor subterane, etc) pe site-ul map.chisinau.md, care însă nu e accesibil de mai mulți ani.

Viceprimarul Chișinăului, Nistor Grozavu, mi-a declarat că au apărut probleme tehnice, iar în prezent specialiștii le înlătură. Posibil că, în curând, site-ul va fi lansat din nou. „Eu însumi, fără acest site, sunt ca fără mâini”, a recunoscut viceprimarul, care a deținut anterior funcția de decan a facultății de arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei.

E adevărat că, dacă verifici în sistemul Whois, acest domen nu există, iar întreprinderea MoldData propune înregistrarea lui contra sumei de 39 de dolari pe an.

Pe site-ul Primăriei mai putem găsi un banner spre rubrica e-urbanism. Însă în galeria hărților de bază nu se regăsesc cele menționate mai sus sau mai jos.

A doua hartă este cea a micro-raioanelor seismice ale capitalei, pe care sunt trecute zonele cu risc de 7 și 8 puncte. Aceasta a fost elaborată de cercetătorii Institutului de geologie și seismologie a Academiei de științe a Moldovei. Informația conținută în această hartă este oferită proiectanților contra bani, care sunt folosiți pentru a dezvolta în continuare acest document.

„La modul practic, în Chișinău sunt delimitate 62 de zone de risc, spune Vladimir Polcanov. În zonele cu alunecări de teren, potrivit datelor din anul 2000, erau situate peste 100 de case particulare, 30 de imobile multietajate, 10 grădinițe de copii. Acum, numărul lor a crescut, însă fără acces la hărțile menționate, nu-l putem ști exact”.

Casele particulare

Cererea extrem de mare pentru loturile destinate construcției de vile a provocat și comportamentul autorităților. Sunt alocate terenuri, însă posesorii nu sunt avertizați că lucrările de oprire a alunecărilor de teren pot costa cu mult mai mult decât însuși terenul și construcția.

„Pe un teren obișnuit, proprietarul poate fora două sonde de explorare geologică, la prețul cca 10 mii de lei. Însă mulți nu fac nici acest lucru. Pe un teren problematic, numărul sondelor poate să crească de câteva ori și aceasta va fi doar începutul lucrărilor necesare”, avertizează Vladimir Polcanov.

„În anul 2015, un complex de case de locuit în suburbia Chișinăului, orășelul Codru, a suferit în urma alunecărilor de teren. Doar costul proiectului lucrărilor anti-alunecări a depășit două milioane de lei. Am fost invitați să facem o expertiză, iar păgubiții susțin că nimeni nu i-a avertizat despre acest pericol”. Este vorba despre 6 vile pe strada Izvoarelor, pe care nu e atât de ușor să le găsești – la casa cu numărul 30, drumul și stradela se termină, începând o pădurice. În partea stângă, cu o lungime de peste jumătate de kilometru, e o vale. Făcând o sută de metri în jos, apoi alte 200 la dreapta, dai de primul lot cu alunecări de teren. Cărărușa pe care am mers era împânzită cu stuf, iar solul îmbibat de apă, care clefăia sub picioare, chiar dacă era sfârșitul unei veri toride.

Foto: CIJM

Abia în noiembrie 2016, pe această pantă a început săparea tranșeelor anti-alunecare și alte activități anti-alunecare.

„De fapt, susține Vladimir Polcanov, construcția pe o pantă cu risc de alunecări trebuie să înceapă de jos. Dacă începi să construiești din vârf, crește riscul alunecărilor pe mijlocul pantei. Din păcate, orele de curs legate de aceste fenomene, chiar și pentru viitorii arhitecți, se reduc permanent, iar specialiști care cunosc problemele seismice de alunecări a terenurilor, sunt tot mai puțini. Aproape că nu mai avem astfel de experți, iar alții nu sunt pregătiți în Universități”, se plânge Vladimir Polcanov.

Blocurile multietajate

Există doi factori negativi ce influențează construcția blocurilor cu multe etaje în Chișinău.

Primul – sunt delimitate loturile „complicate”, construcțiile fiind mai scumpe pe aceste terenuri. Astfel, dezvoltatorii sunt obligați să caute căi de a reduce costurile, pentru că e greu să explici unui cumpărător de ce e diferit prețul unui metru pătrat de locuință în două blocuri identice, unul fiind construit pe loc drept, iar altul pe unul înclinat și cu risc de alunecare.

Al doilea factor ține de lipsa specialiștilor cu calificarea necesară pentru a evalua loturile de teren și a propune soluții corecte.

Citiți continuarea pe Anticoruptie.md