Acțiunea Parlamentului de la Chișinău, care prin deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au pus în practică decizia Curții Constituționale este legală, a explicat Alexandru Arseni, doctor habilitat în drept constituțional. El face trimitere la faptul că în statele, în speță Rep. Moldova,  care apar ca urmare a unei Declarații de Independență, acel document constituie baza fundamentală pentru toate actele normative adoptate ulterior, inclusiv Constituție.  

În 2013 Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu textul Constituției în care este scris ”limba moldovenească”,

„Marea Adunare Națională de la 27 august 1989 a stabilit că limba noastră este română, și grafia este latină. Mai apoi a urmat lovitura de stat din 1993 și adoptarea Constituției de agrarienii nomenclaturiști și rău intenționați, departe de jurisprudență. Au deviat și neglijat voința suverană a poporului. Adoptarea articolului 13 din Constituie este contrară Declarației de Independență. Paradoxul- ei au anulat și imnul ”Deșteaptă-te române votat tot de popor. L-au înlocuit cu imnul de stat ”Limba noastră” de Alexei Mateevici care a spus  ”limba noastră cea română”. Însuși imnul confirmă reglementarea juridică a noțiunii corecte de limbă română. Această hotărâre este definitivă, nu se supune niciunei căi de atac, pentru că are argumentare științifice. Ceea ce a făcut actualul Parlamentul prin adoptarea legii respective în două lecturi, de punere în aplicare a hotărârii Curții Constituționale. Care este legală, legitimă, naturală și reprezintă demnitatea națională” susține Alexandru Arseni.

Decizia de ieri a deputaților pro-europeni din Parlamentul de la Chișinău este una istorică, apreciază analistul politic Nicoale Negru.

„E un eveniment istoric. Chiar dacă am așteptat prea mult.  În contextul de azi, cu războiul din Ucraina, problemele pe care le avem în interiorul țării- criza energetică, aceste încercările de destabilizare, există acest risc de a scăpa din vedere importanța acestui eveniment, care este istorică. Se încheie o epocă începută mult înainte de ”perestroikă”, cu lupta intelectualității notare pertu salvarea limbii române, rezistența împotriva rusificării, deznaționalizării. E un eveniment care, într-un fel scutură ultimele rămășițele ocupației sovietice în Rep. Moldova. O rămășiță  este și Armata a 14-a desigur.

Mai avem de luptat, dar sigur, ne-am mișcat cu un pas înainte”, spune analistul politic Nicoale Negru.

Amintim că pe 16 martie Parlamentul a votat în lectură finală Legea privind implementarea hotărârii Curții Constituționale din 2013, astfel, „limba moldovenească” urmează să fie înlocuită cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție. Totodată, urmează să fie înlocuite și sintagmele de  „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” din toate actele normative și documentele oficiale.