„Ca să vă dați seama de impactul acestei pandemii în acest sector, trebuie să spun că Moldova exportă 85% din volumul de vin produs, suntem o țară preponderent orientată spre export. Iar piețele spre care exportăm – China a fost închisă, în izolare sanitară, după care a urmat Europa Centrală. De la începutul lunii martie, au fost înregistrate primele descreșteri ale exportului de vinuri din R. Moldova, din ultimii cinci ani. În luna martie a scăzut cu 10 % exportul de vin, un milion de litri de vin nu l-am vândut. În luna aprilie s-a accentuat – încă trei milioane de litri și în luna mai cam același volum – trei milioane de litri”. Totodată, sectorul a pierdut, doar în luna mai, 60 de milioane de lei, a estimat Gheorghe Arpentin. 

El speră că în luna iunie vor fi reluate exporturile, inclusiv spre România, al patrulea cel mai mare importator de vinuri moldovenești ca valoare, precum și în Polonia, prima piață după volumul de vinuri moldovenești importat.

„Cea mai mare descreștere se observă pe piața Poloniei, care era prima piață după volumul exportat,  după valoare era România. Exporturile în Polonia au descrescut cu 60% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în România cu 35 %, în China cu 25%, Canada cu 30%. Pe de altă parte, avem o creștere pe piețele tradiționale din est, fostele țări sovietice, care se explică prin faptul că în unele din aceste țări nu a fost impusă o izolare sanitară drastică. Avem o creștere mare a exportului în Belarus – cu 48%, în Kazahstan cu 32%, în Ucraina cu 11%. În Europa Centrală, Cehia a devenit acum prima țara ca destinație a vinului moldovenesc. A doua e Rusia, a treia Polonia, a patra e România și a cincea e Ucraina. Iată cum s-au reconfigurat piețele noastre de desfacere pentru vinul moldovenesc. Cu un an în urmă, România era după valoare prima, urmată de Polonia și China. Acum China e pe locul 10”, a menționat Gheorghe Arpentin, cu referire la exportul de vin îmbuteliat. 

Referindu-se la exportul de vin în vrac, destinația acestuia, ca și până la pandemie, sunt țările CSI. Dar și aici este o scădere de 24% a exportului. „Sunt unele mișcări pozitive pe care trebuie să le menționăm, unele creșteri, dar sunt foarte mici în Germania, în Marea Britanie, două piețe asupra cărora lucrăm mai mult. Deci, avem două piețe din Europa care s-au menținut și chiar au înregistrat creșteri neimportante. Dar ele nu intră în cele mai mari destinații ale vinului în vrac”.

Totodată, s-a simțit o scădere și a consumului pe piața internă de vinuri, în această perioadă, cu 20-25%. Pierderile înregistrate la consumul de vinuri în restaurante și localuri (HoReCa), care au fost închise pe perioada pandemiei, n-au fost compensate cu vânzările din magazine, unde este orientată cea mai mare parte din consumul intern de vinuri, constată directorul ONVV.

Odată cu surplusul în stocurile și rezervele de vinuri, care a rămas din cauza scăderii exporturilor, ar putea scădea prețul strugurilor, în acest an. În acest context, Gheorghe Arpentin a subliniat necesitatea unui program național de intervenție a statului în acest sector.