Mihail Sirkeli: În 2014 acest referendum a fost organizat în regiunea găgăuză cu câteva săptămâni înainte de evenimentele din Crimeea. A fost inspirat de reprezentanții proruși din Rep. Moldova și susținut de Rusia.  Atunci, deputații Dumei de Stat a Federației Ruse s-au implicat foarte activ în organizarea acestui referendum, după modelul așa-zisului plebiscit din Crimeea, din martie 2014. Atunci Rusia, evident, a încercat să implementeze proiectul Novorossia, de ocupare a sud-estului Ucrainei, până la Odessa și chiar Rep. Moldova. Chiar s-a vorbit despre așa-zisă republică Bugeac, sudul Basarabiei. Acest referendum din UTA Găgăuză este despre asta. Cu toți știm cu ce s-au terminat acele referendumuri în Ucraina. E clar că a fost o provocare la adresa statalității, suveranități și independenței Rep. Moldova. La 10 ani de la începerea acelui război în Ucraina din partea Federației Ruse  să celebrezi  acel referendum este o nebunie totală.

Radio Chișinău: Ce pârghii ar avea în aceste condiții Chișinăul să oprească  organizarea acestui marș și forțarea de către administrația autonomiei a instituțiilor de educație să participe la el? Reacția Ministerului a fost că a cerut administrației să nu fie perturbat procesul educațional. De asemenea instituția a precizat că va sesiza organele de drept în legătură cu acțiunile conducerii direcției de învățământ a regiunii. Dar are Chișinăul pârghii să  oprească aceste acțiuni?

Mihail Sirkeli: Nu este un singur act, sunt multe, cum ar fi și cele legate de spațiul informațional. Cred că Chișinăul ar trebui să fie mai activ și să se implice în asigurarea securității naționale a Rep. Moldova pe tot teritoriul țării. Organele de drept și serviciile speciale trebuie să lucreze. Statul trebuie să fie mai activ din punct de vedere politic, educațional, lingvistic. Sunt mai multe domenii. Nu trebuie să privim acest act ca ceva izolat. Vorbim de un sistem de implicare a Rusiei prin reprezentanții săi în Rep. Moldova și regiunea găgăuză. Chișinăul trebuie să implementeze o serie de politici de stat în domeniul securității informaționale, militare, politice, financiare.

Radio Chișinău: Dumneavoastră sunteți un critic vocal al administrației de la Comrat. Nu de puține ori ați declarat că regiunea promovează interesele Federației Ruse în Rep. Moldova. S-a schimbat ceva în ultimul timp, mai ales că suntem într-un an electoral?  Cum apreciați riscurile în acest context?

Mihail Sirkeli: Riscurile sunt foarte mari pentru că Rep. Moldova nu și-a recăpătat posibilitatea de a influența cumva politic UTA Găgăuzia. Rusia influențează nu doar informațional, dar și politic regiunea.  Reprezentanții Kremlinului sunt la putere în regiune. Chișinăul nu a făcut nimic să limiteze posibilitatea Rusiei de a opera în regiune politic și financiar. Chișinăul, din păcate, este totalmente scos din jocul politic. Și nu aș da vina doar pe conducerea Rep. Moldova care este acum, dar și  pe cele precedente. Pentru că toate greșelile care au fost comise de clasa politică până în prezent dau acum rezultate. Evident că atitudinea Chișinăului față de regiunea găgăuză trebuie schimbată, în general față de implicarea factorului extern, a Rusiei în  politica din Rep. Moldova.

Aici Rusia în totalitate domină spațiul politic și informațional. Moscova decide, din păcate, cine va fi bașcanul, cine va fi  în Adunarea Populară. Vedem cum Rusia prin metodele și tehnologiile politicii sale a făcut ca în Adunarea Populară să nu fie nicio persoană care prezintă conștiință sau o cât de câtă normalitate în gândire. Acolo au rămas doar oameni care nu pun la îndoiala influența și implicarea Rusiei în treburile Rep. Moldova. Ei văd regiunea găgăuză ca instrument al Rusiei împotriva Chișinăului. Cu acest lucru trebuie de făcut ceva pentru că mai departe există riscul că regiunea va fi utilizată și mai mult în destabilizarea Rep. Moldova. Acest lucru se va intensifica. Cu cât mai mult Moscova pierde influența la Chișinău, cu atât mai mult Moscova va utiliza mai activ regiunea găgăuză pe care o controlează politic.

Radio Chișinău: Dle Sirkeli, la 2 februarie 2014 în autonomia găgăuză a fost organizat acel referendum despre care vorbeam mai sus.  97% dintre participanți la el s-au pronunțat împotriva euro integrării. La distanță de 10 ani, cum credeți, s-a schimbat percepția la nivel local?

Mihai Sirkeli: Eu nu cred că situația s-a schimbat și nu văd cum ea ar putea să se schimbe. În spațiul din UTA Găgăuză nu s-a schimbat nimic, mass media din Rusia cum a dominat așa și domină spațiul infomrațional. Acele măsuri luate de Chișinău, încă în 2016 de a exclude programele politice din Federația Rusă, nu se aplică în regiune. Și mai departe pe anumite rețele de cablu locale poți găsi și privi canale din Rusia transmise direct. Deși este interzis acest lucru prin legea din 2016 și mai apoi reactualizată, legea împotriva influenței propagandei rusești.

Se poate vedea după rezultatele alegerilor prezidențiale. Câte procente a acumulat candidatul pro-rus Igor Dodon. Trebuie luat în considerare faptul că s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot în regiune din istoria alegerilor, iar 95 la sută au votat pentru  Igor Dodon,  după care am avut alegerea bașcanului și am văzut cine a ieșit învingător. Am avut și candidați mai moderați pro-europeni, dar nu au acumulat practic nimic. Am văzut cine a ieșit în turul doi și cine a câștigat. Și nu este vorba doar de cumpărarea voturilor. Eu cred că dacă aceste voturi ar fi fost cumpărare pentru un candidat proeuropean, nu ar fi acumulat nici jumătate față de cât a acumulat Evghenia Guțul. Și alegerile locale le putem privi ca sondaje ale opiniei publice, pentru ce votează oamenii, pro Est sau pro Vest. Vedem că nu s-a schimbat nimic.

Radio Chișinău: Cum privesc oamenii din regiune ultimele evoluții, cum ar fi deschiderea negocierilor și apropierea Rep. Moldova de Uniunea Europeană?

Mihail Sirkeli: Lumea privește dacă Rep. Moldova se integrează în Uniunea Europeană - mergem acolo, -  dar așteaptă o altă clasă politică sau opoziția să vină la putere pentru a vota pentru opoziție.

Radio Chișinău: Dle Sirkeli, câd te prezentă este Uniunea Europeană în regiune, proiecte europene, prin analogie cu ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană? Am văzut datele statistice recente care arată că deși la Tiraspol se anunță relații strânse cu Moscova, peste 70 la sută din comerțul regiunii separatiste transnistrene se realizează cu Uniunea Europeană...

Mihail Sirkeli: Uniunea Europeană este prezentă, dar asta nu schimbă opinia publică. Opinia publică nu se schimbă doar prin prezentă, ci prin informare corectă. Când tu ai prezență masivă în spațiul informațional care spune zi și noapte că Uniunea Europeană vrea să ne distrugă, oameni nu prea valorifică și nu prea observă această prezență a Uniunii Europene.

Radio Chișinău: Revenind la marșul din 2 februarie din regiunea găgăuză. Ce se așteaptă de la acest marș și care sunt șansele ca directorii de școli să nu participe, să sfideze acea directivă a administrației?

Mihail Sirkeli: Șansele de sfidare depind de implicarea Chișinăului, dacă Ministerul Educației va fi convingător. Dar depinde de câte pârghii are la îndemână ministerul. Pe de altă parte există pârghiile administrației locale. Va fi o luptă de pârghii. Doar declarația ministrului, „Nu participați!”, nu va fi eficientă. Acolo e nevoie de alte măsuri.

Marșul, evident va fi și este utilizat în scopuri propagandistice: să demonstreze, utilizând  regiunea găgăuză și spiritele din regiune, Chișinăului că Moscova va utiliza toate resursele pe care le are în mâini pentru a împiedica Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană!

NOTĂ: Jurnaliștii portalului Nokta au intrat în posesie și au publicat documentul direcției de învățământ a regiunii găgăuze, prin care toți directorii, profesorii și elevii din cele 44 de școli sunt obligați să iasă la marșul organizat de administrație, la 2 februarie.