Pe de altă parte, oficialul observă  că  sunt  deficiențe în domenii care se consideră a fi finalizate, cum ar fi implicarea în procesul decizional al societății civile. “Vedem anumite probleme legate de modul în care agenda Parlamentului este formată și ajustată chiar înainte de ședințe”, a declarat Jānis Mažeiks.

Referitor la decizia Curții Supreme de Justiție de a anula masiv deciziile luate de comisia pre-vetting, ambasadorul spune  că aceasta va afecta procesul de curățare a sistemului, dar nu va fi un motiv care ar putea întârzia decizia deschiderii negocierilor de aderare a RM la UE, deoarece aceste plângeri au fost prevăzute în legislație. Potrivit Șeful Delegației UE la Chișinău, faptul că s-a reușit constituirea unui CSM funcțional compus nu doar din membri ai societății civile, dar și din cei din sectorul justiției, este un semn foarte bun pentru reforma sectorului justiției din Rep. Moldova.

Vorbind despre domeniul securității și apărării, Jānis Mažeiks a menționat că în ultimul an UE a dublat bugetul de sprijin pentru Rep. Moldova. UE oferă asistență în urma solicitărilor, iar la moment, acestea se referă la elemente neletale de sprijin, precum mijloace de transport, mijloace de comunciare, softuri pentru modernizarea forțelor armate din Rep. Moldova. Un element adițional îl vor constitui radarele. Timp de doi ani Uniunea Europeană a oferit asistență în valoare de 40 de milioane de euro.

Jānis Mažeiks a declarat că în domeniul energetic, acum Rep. Moldova este mult mai bine pregătită pentru iarna care vine decât a fost anul trecut. Există interconexiuni cu România, care au fost testate. Există spații de stocare în Ucraina și România pentru rezervele de gaze. Au fost fonduri alocate de către BERD în calitate de împrumut, pentru a procura aceste gaze și în cele din urmă este foarte important prețul la gaz, avantajos la moment.

Victoria în alegerile din Găgăuzia a reprezentantului partidului, declarat neconstituțional, Șor, accentuează domeniile în care autoritățile trebuie să întreprindă măsuri. Urmează să se examineze minuțios dacă campaniile politice sunt finanțate din surse transparente și dacă nu-i vorba de propagandă implicată, iar dacă este așa, atunci organele de drept trebuie să-și facă munca și sperăm că această muncă să fie făcută înainte de alegeri și nu după, consideră Jānis Mažeiks. Este doar un exemplu care dovedește încă o dată importanța celor 9 recomandări ale Comisiei Europene, inclusiv deoligarhizarea sau lupta împotriva spălării banilor, spune Jānis Mažeiks, subliniază Ambasadorul. 

Radio Chișinău: Domnule Ambasador, deja de mai bine de 1 an Republica Moldova a obținut statut de stat candidat la aderare la Uniunea Europeană și și-a propus ca până la sfârșitul lui 2023 să deschidă negocierile de aderare cu UE. În octombrie urmează să susținem  un examen serios, Comisia Europeană va publica raportul final privind modul în care R. Moldova a îndeplinit cele nouă condiții pe care le-a primit acum un an, odată cu statutul de țară candidată la aderare și care sunt esențiale pentru deschiderea negocierilor. Este pregătită Republica Moldova pentru acest test? Cum și-a făcut temele? Și care au fost progresele?

Jānis Mažeiks: Republica Moldova a investit mult efort în ultiuml an pentru a avansa cât mai rapid posibil pe calea integrării în Uniunea Europeană. În același timp, a ținut cont de sfaturile noastre de a nu pierde din calitate în această grabă, pentru că este la fel de important ca acești pași să nu fie grăbiți, prin urmare calitatea deciziilor să nu scadă. Următorul pas foarte important este raportul privind progresul realizat de Rep. Moldova care va fi publicat în luna octombrie împreună cu alte state candidate. Pentru Rep. Moldova va fi prima dată când un asemenea raport va fi publicat pentru ea. Acesta va fi momentul în care veți putea vedea cât de bine Rep. Moldova a avansat. Deja există primele indicii cu privire la abordarea Comisiei Europene și viziunea Comisiei. În iunie Comisia pentru Extindere a prezentat, de fapt, actualizările verbale cu privire la statele membre: Moldova, Georgia, Ucraina. Putem vedea că Rep. Moldova este considerată ca avansând destul de mult, pentru că trei din cele nouă recomandări sunt realizate, altele trei au avansat suficient de bine, iar ultimele trei au fost înregistrate doar ceva progres. Nu înseamnă că ne putem relaxa cu privire la acele domenii în care s-a efectuat evaluarea și s-a considerat că au fost îndeplinite sarcinile. De exemplu, dacă recomandarea a fost realizată și ține cont de sfaturile Comisiei de la Veneția, asta nu înseamnă faptul că în viitor va fi nevoie să ascultăm opinia Comisiei. Înseamnă doar că Rep. Moldova a tratat recomandările Comisiei de la Veneția corect în trecut.

Radio Chișinău: Un raport intermediar, prezentat verbal în iunie, arăta că R. Moldova a îndeplinit complet trei din cele nouă recomandări, a făcut „progrese bune” în două domenii și mai avea restanțe în alte patru (lupta împotriva corupției, combaterea criminalității, deoligarhizarea și reforma administrației). Cu un asemnea rezultat, care sunt șansele deschiderii negocierilor de aderare în luna decembrie? Sunt suficiente aceste rezultate pentru a deschide negocierile de aderare?

Jānis Mažeiks: De fapt era trei, trei și trei. Trei ‑ finalizate, trei ‑ progrese seminficative, trei ‑ ceva progres, dar cred că nu este atât de relevant, la moment, acest lucru. Următorul pas foarte important ține de conținutul raportului de progres din octombrie, datorită căruia vom putea vedea mai clar evaluarea Comisiei Europene, ce s-a realizat între timp. Să nu uităm că s-au mai făcut lucururi din iunie până acum. La fel de important este ce se va întâmpla în luna decembrie, deoarece atunci șefii statelor europene și guvernele se vor întruni în format de consiliu pentru a discuta următorii pași. Acest lucru va fi influențat de raportul de progres publicat în octombrie, dar este vorba, inclusiv, despre aspecte politice. Șefii de state și guverne vor ține cont de contextul mai detaliat, la perspectivele Rep. Moldova, la ceea cum văd ei perspectiva în legătură cu Ucraina și Georgia. Sunt foarte multe  elemente ce vor fi luate în considerație. Din acest motiv, nu vă pot spune care va fi decizia. Ceea ce văd eu, este că partea moldovenească a depus tot efortul, pentru a obține un rezultat cât mai bun posibil. Să sperăm că negocierile vor începe în rezultatul deciziei Consiliului.

Radio Chișinău: Unele surse media scriu că elaborarea acestui raport a început deja. Guvernul a transmis și contribuția Republicii Moldova, adică ce s-a făcut în acest an. Care în opinia dvs au fost principalele reușite ale Guvernului în decursul acestui an? Guvernul spune că s-au făcut eforturi extraordinare. Care au fost principalele reușite și care sunt restanțele privind implementarea celor 9 recomandări?

Jānis Mažeiks:  Cele mai mari rezultate sunt acolo unde sunt și cele mai mari provocări. Ceea ce am văzut în ultimul an legat de reforma justiției, a fost avansarea Rep. Moldova în procesul de pre-vetting, mai mulți judecători, procurori au fost supuși acestei proceduri. Acest proces a mers înainte. Au fost și obstacole, dar procesul oricum avansează. În același timp, este clar că în acest domeniu nu vom avea un rezultat final până la sfârșitul anului și nici nu ne așteptăm la acest lucru. Vrem să avem un proces de curățare bine făcut și justificat, iată de ce cred că va fi o provocare și pentru anii care urmează. Totuși, în domeniul justiției am avut un progres semnificativ. Au fost deficiențe în domenii pe care le consideram a fi finalizate. De exemplu, implicarea în procesul decizional al societății civile. Da, aceasta este prezentă, dar vedem anumite probleme legate de modul în care agenda Parlamentului este formată și ajustată chiar înainte de ședințe. Cred că, în domeniile în care progresul fost unul foarte puternic, există spațiu de îmbunătățire în viitor.

Radio Chișinău: Reforma justiției este cel mai complicat de realizat. De asta și o mare  parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene se referă anume la reforma sistemului justiției și lupta împotriva corupției. Vedem că sistemul se opune,  asistăm la un nou blocaj în justiție. Curtea Supremă de Justiție a anulat masiv deciziile luate de comisia pre-vetting, iar mai mulți candidați ar urma să fie reevaluați, peste 20 la număr. Acest nou blocaj se pare că va provoca o întârziere a evaluării judecătorilor. Cât de gravă vedeți această problemă care s-a creat? Cât de mult va stopa acest lucru procesul de reformă?

Jānis Mažeiks: Este parte a reformei judiciare. Este ceva ce a fost prevăzut și în legislație. Nu e ceva care a căzut din cer, au fost prevăzute aceste obstacole, inclusiv implicarea Curții Supreme de Justiție, care are acest drept de a evalua deciziile Comisiei Pre-Vetting, dacă vor fi plângeri, în acest sens. De asemenea, a fost prevăzută o procedură la ce se va întâmpla în continuare, ce va face această Comisie Pre-Vetting, dacă va reevalua în baza deciziei Curții Supreme de Justiție. Legiuitorul a stabilit un mandat foarte clar pentru Comisia Pre-Vetting, ceea ce înseamnă că, în primul rând, este un organ independent, în cazul ăsta este foarte important că avem această comisie independentă, în al doilea rând aceasta funcționează în limitele stabilite de legislația Rep. Moldova. Deci, e clar că va trebui să fie reevaluarea și să se țină cont de decizia Curții Supreme de Justiție. În același timp, este clar că este  și legislația care a fost adoptată de Parlament, ce trebuie să ia în considerație care sunt condițiile juridice în limitele căreia trebuie să funcționeze. Am încredere în această comisie pre-vetting. Am văzut calitatea înaltă a lucrului lor în trecut și cred că ei vor face munca bine inclusiv pentru evaluarea acestor plângeri. 21 de plângeri este un număr substanțial și Comisia Pre-Vetting trebuie să decidă singură de cât timp va avea nevoie pentru a reexamina aceste cazuri. Revenind la întrebarea despre cum va afecta procesul general, este clar că va afecta, dar nu este ceva care va fi extraordinar, deoarece aceste plângeri și lucrul acesta a fost prevăzut în Legislația care a fost consultată și cu experții din Uniunea Europeană.

Radio Chișinău: Această întârziere a evaluării judecătorilor va fi critică pentru adoptarea deciziei de începere a negocierilor de aderare?

Jānis Mažeiks:  La această etapă nu vă pot spune ce anume va fi în raport, dar în contexutl celor enunțate, nu aș vedea întârzierea evalurii judecătorilor drept un motiv care ar putea întârzia pașii următori, deoarece cadrul este prezent, procesul decizional este prezent. Există doar o întărziere, dar plânegrile acestea au fost prevăzute oricum, inclusiv în Legislația stabilită.

Radio Chișinău: Chiar și așa, potrivit raportului, la capitolul reformarea justiției, R. Moldova a obținut „progrese bune”, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din măsurile cerute de Bruxelles au fost îndeplinite. Care în opinia dvs. au fost cele mai ferme acțiuni ale guvernării care s-au făcut în acest domeniu? În ce dosare, pe ce direcții, Comisia Europeană a așteptat rezultate mai bune?

Jānis Mažeiks: Important, din punctul meu de vedere, a fost posibil de înlăturat dificultatea legată de Adunarea Generală a Judecătorilor din februarie anul curent. Inițial, ne amintim, s-a convenit o dată pentru organizarea Adunării Generale, care ulterior, a fost amânată peste o lună. Am văzut că Guvernul și Ministerul Justiției a contactat judecătorii și judecătorii au fost, până la urmă, de acord. Cred că acesta a fost un moment foarte important, când a fost clar, că reforma sectorului justiției  avansează și că există angajamentul din partea ambelor părți, atât a Guvernului, cât și a judecătorilor, care au înțeles că este un element foarte important pentru țară și pentru sistemul lor propriu. Acesta este un lucru pe care putem să-l accentuăm aici:  faptul că Consiliul Superior al Magistraturii care este compus acum nu doar din membrii din societatea civilă, dar și din cei din sectorul justiției, a început să lucreze, cred că acesta un semn foarte bun pentru reforma sectorului justiției din Rep. Moldova.

Radio Chișinău: R. Moldova a obținut anumite progrese în lupta împotriva corupției.  Pe lupta împotriva corupției, care este principala problemă pe care o vedeți? Ce ar mai fi necesar în acest domeniu? Ar mai fi necesare legi anticorupție suplimentare pentru ca instituțiile de resort livreze mai multe rezultate?

Jānis Mažeiks: În acest domeniu au avut loc evoluții importante, deoarece în trecut una din probleme a fost delimitarea competențelor dintre Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție și am văzut schimburi de mesaje dure între cele două instituții, care nu ajută în lupta împotriva corupției. Totodată, am văzut recent că a fost stabilită o claritate cu privire la responsabilitățile fiecăreia dintre cele două. Sper că acum suntem pe calea divizării clare a instituțiilor și a mandatului fiecăreia. Sigur putea fi nevoie de ajustări sau alocarea resurselor adiționale, dar este o schimbare care poate fi făcută în cadrul existent, fără a afecta sistemul prea mult. Cred că, la moment trebuie să vedem cum va funcționa sistemul în practică, de exemplu cazuri de corupție mică, cum vor fi acestea gestionate. Apoi, vom putea spune ce mai trebuie făcut. Ceea ce s-a făcut deja este un punct bun de pornire și este foarte important ca cele două instituții să fie profesioniste în desfășurarea activității și să fie cooperanți.

Radio Chișinău: R. Moldova va merge împreună cu Ucraina în procesul de aderare la UE, chiar dacă fiecare țară va fi evaluată în mod individual după progresele pe care le face. Totuși, R.M. ar putea începe negocierile înaintea Ucrainei?

Jānis Mažeiks:  În primul rând este un semn bun că puneți în asemenea mod această întrebare. În trecut reprezentanții Rep. Moldova se întrebau dacă Ucraina poate începe negocierile fără Rep. Moldova, ceea ce înseamnă că acum crește nivelul de încredere față de ce a realizat Rep. Moldova. Aveți încredere în realizarea progreselor pe calea aderării la UE. Într-adevăr, fiecare țară candidat are obligațiunile sale independente. Pentru Ucraina, la fel, a fost realizată actualizarea verbală în iunie și va avea raportul său odată cu cel al Rep. Moldova. Informația va fi prezentată pentru ambele țări. Ceea ce se va întampla în continuare este acel element la care mă refeream și la acele discuții dintre șefii statelor și de guverne referitor la următorii pași, cum să trateze concret Ucraina, Georgia și Rep. Moldova. La acest capitol, este imposibil pentru mine să fac anumite preziceri despre cum vor arăta aceste discuții, deoarece nu e vorba doar despre cei nouă pași pe care trebuia să îi realizeze Rep. Moldova și Ucraina. Vorbim, de asemenea, și despre contextul politic, care întotdeauna a avut însemnătate. De exemplu, faptul că Rep. Moldova a devenit stat candidat, din păcate, a fost declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și a încurajat statele membre ale UE să ancoreze și Ucraina pe această cale europeană. Cum anume vor influența aceste discuții, este prea devreme să spun acum.

Radio Chișinău: În ultimii 10 ani extinderea UE a fost practic stopată. Războiul din Ucraina a diminuat reticențele stelor membre care de obicei sunt sceptice față de aderarea altora? Acest război a schimbat percepția față de extindere?

Jānis Mažeiks: Faptul că două țări, Republica Moldova și Ucraina, au primit statutul de stat candidat și Georgia a primit perspectiva de stat membru, indică că există această pregătire pentru statele membre ale UE de a analiza această posibilitate de extindere (...). De fapt, răspunsul statelor membre actuale este de a decide dacă un stat membru concret este gata să își asume aceleași drepturi și obligațiuni pe care toți ceilalți le au. Unde democrația și economia să funcționeze la fel, ca și în celelalte state membre, unde normele Uniunii Europene sau IQ-ul comunitar să fie aplicat în totalitate. Iată de ce această decizie întotdeauna se va baza pe merite și este foarte important pentru orice țară, inclusiv Rep. Moldova, să nu se relaxeze, dar să avanseze în vedera realizării acestui angajament pentru schimbare.

Radio Chișinău: Războiul din Ucraina a schimbat multe în ceea ce privește politica de securitate și apărare a Uniunii Europene. Ar trebui să ne așteptăm la mai mult sprijin care ar consolida sectorul de apărare al țării? Vă întreb asta și pentru că ultima vreme am asistat din nou la bombardamente ruseși la graniță cu RM, dar și UE. Ce poate face UE, dar Republica Moldova în aceste condiții?

Jānis Mažeiks: În primul rând, Uniunea Europeană nu este o organizație de apărare și nu este accetul primordial cu Rep. Moldova. Dar, în domeniul apărării, am inițiat o cooperare destul de puternică cu Rep. Moldova în ultimii doi ani. Să ne amintim că în ultimul an, de exemplu, UE a dublat bugetul de sprijin pentru Rep. Moldova în domeniul apărării. Anul acesta oferim, de asemenea, asistență în urma solicitărilor, la moment, acestea se referă la elemente neletale de sprijin, precum mijloace de transport, mijloace de comunciare, softuri pentru modernizarea forțelor armate din Rep. Moldova, un element adițional îl vor constitui radarele. Timp de doi ani am oferit asistență în valoare de 40 de milioane de euro. Nu pot să fac speculații despre cum se va schimba acest lucru în viitor, dar realitatea actuală se referă la prezența acestui sprijin substanțial. Anul acesta sprijinul va constitui mai puțin de jumătate, deoarece bugetul pentru apărare al Rep. Moldova a fost majorat, dar evident că va fi nevoie să oferim sprijin în sectorul apărării.

Radio Chișinău: Misiunea Civilă lansată de UE în iunie în RM, cum contribuie ea la consolidarea securității?

Jānis Mažeiks:  Această misiune, după cum spune denumirea, este una civilă, nu este implicată în domeniul apărării, dar se axează pe consolidarea rezilienței statului. Are un rol și în vederea integrării Rep. Moldova, nu direct, dar după cum discutam, statele membre ale UE analizează pentru a vedea dacă statele reușesc să îndeplinească toate drepturile și obligațiunile, dar la fel, vorbim și despre faptul că țara trebuie să fie una puternică și pe intern.  Aceasta este explicația la ce ar însemnă misiunea de parteneriat între UE și Rep. Moldova, anume sprijinirea Rep. Moldova în vedera abordării amenințărilor hibride, contracararea dezinformării, contracararea influențelor informaționale din extern și amenințările cibernetice. În domeniul cibernetic am oferit întottdeauna asistență în trecut, prin intermediul altor proiecte, dar misiunea de parteneriat la fel se va axa pe acest domeniu, având sarcina de a implementa proiecte în aceste domenii conexe. La moment, misiunea, care și-a început activitatea la 1 iunie, încă este în proces de dezvoltare, adică nu este echipată cu toate cele necesare. Încă e necesară angajarea personalului, jumătate din echipă a fost deja angajată, și-au început lucrul. Deja oferă sfaturi autorităților Rep. Moldova, chiar dacă, încă, nu au tot personalul pe loc. 

Radio Chișinău: Potrivit analiștilor militari, aceste atacuri ale Rusiei tot mai apropiate de frontira UE si NATO, la Odesa, își propun să elimine exporturile cerealelor ucrainiene pe pietele europene. Cum este afectată UE de criza cerealelor provocată de Rusia? Ce poate face RM mai mult decât să deschidă tranzitul?

Jānis Mažeiks:  Uniunea Europeană este afectată, cu siguranță, de bombardamentele care îngreunează exporturile de grâne din Ucraina. Statele UE procurau aceste grâne. Cel mai important este efectul asupra lumii în general, fiindcă Ucraina este un producător major de cereale, iar noi am văzut îngrijorarea țărilor slab dezvoltate din lume legate de imposbilitatea de a procura cerealele ucrainene. Acesta este unul dintre contexte prin care UE sprijină Ucraina în procesul de export al grânelor prin alte mijloace. Apreciem foarte mult implicarea Rep. Moldova, fiindcă este una dintre căile de tranzit pentru grânele din Ucraina. Am văzut implicarea foarte activă a Rep. Moldova pe parcursul războiului. Noi, cei din Comisia Europeană avem un dialog constant cu autoritățile moldovenești și cele ucrainene referitor la facilitarea acestui proces. La fel, am oferit sprijin adițional pentru Rep. Moldova, astfel încât și infrastructura sa proprie de transport să poată fi utilizată mai bine pentru tranzit. Desigur, nu este folosită doar pentru tranzitul din Ucraina, dar și pentru necesitățile Rep. Moldova, deoarece toate investițiile din Comisia Europeană, care sunt co-finanțate și de alți parteneri, de 20 de milioane de euro în calea ferată ce leagă sudul cu nordul Rep. Moldova, să poată fi îmbunătățită, în acest sens. Există discuții acum cu privire la posibilitatea de a utiliza și portul de la Giurgiulești și sperăm foarte mult că vom continua și chiar vom extinde cooperarea noastră în următoarele luni.

Radio Chișinău: Domnule Majeiks, în ultima vreme vedem proteste tot mai dese ale agricultorilor. Aceștia se plâng de o situație „dezastruoasă” în sectorul agrar, prețuri derizorii la recolta nouă și costuri exorbitante de producere. Aceste nemulțumiri sunt alimentate și de unii politicieni de stânga care afirmă că Aderarea RM la UE ar distruge acest sector. Ce poate obține RM în sectorul agricol fiind stat candidat la aderare? Va slăbi sau dimpotrivă va renaște agricultura dacă republica Moldova va fi membră a UE?

Janis Majeiks: Noi vedem problemele cu care se confruntă agricultura din Rep. Moldova și analizăm cum putem ajuta Rep. Moldova în acest sens. O parte din lucruri pot fi făcute pe termen scurt, altele ar necesita mai mult timp pentru planificare, deoarece e vorba și de aspecte financiare. Sunt sigur că producătorii din Rep. Moldova vor aprecia în anii care urmează anularea puținelor cote rămase pentru Rep. Moldova. Deci, nu mai există limite numerice pentru exporturile din Rep. Moldova, pentru produsele agricole. Anul trecut multe dintre aceste cote au fost dublate, triplate (...) ceea ce cred că ne arată că producătorii agricoli sunt tot mai activi în ceea ce privește utlizarea pieței europene, una bogată, previzibilă. Spre deosebire de alte piețe, cea a UE nu ia în considerare eliminarea exporturilor pentru produsele agricole din Rep. Moldova și vom continua să susținem acest lucru. Am văzut un exemplu foarte bun în ce privește volumul de cireșe exportat de Rep. Moldova în UE, care anul acesta a explodat. Volumul de cireșe a fost majorat de 12 ori. Vom spirjini producătorii din Rep. Moldova și în ceea ce privește calitatea produselor. Pentru piața europeană este important să avem și standarde de calitate. În acest sens, oferim ajutor laboratoarelor care efectuează testarea produselor agricole. Am văzut și aici rezultate foarte bine. De exemplu, recent exporturile au fost posibile pentru produse precum carnea de pasăre și ouă. De asemenea, au fost exportată înghețata din Rep. Moldova pe piața din UE. Sunt exemple care ne arată că producătorii din Rep. Moldova sunt foarte pregătiți pentru piața din UE. Iar atunci când mă întâlnesc cu acești producători sunt foarte încântat să văd tehnologiile noi pe care le folosesc cu ajutorul UE, linii de producere foarte moderne de ambalare, sortare. Cred că piața Uniunii Europene e calea de viitor pentru fermierii din Rep. Moldova, pentru că este cea mai mare piață pe care o puteți avea, dar și cea mai previzibilă.

Radio Chișinău: Mai sunt câteva luni până începe sezonul rece și aș vrea să vă întreb ce ar trebui să facă RM ca să evite o criză energetică ca cea de anul trecut? Are RM resursele necesare?

Jānis Mažeiks:  După cum cunoștem, sprijinul UE pentru Rep. Moldova în domeniul energetic în ultimii doi ani a fost unul considerabil. În sensul expertizei noi am oferit-o din prima zi și o facem în continuare. Oferim și finanțare pentru compensarea gospodăriilor care au complementat acele resurse ale Guvernului în vederea atenuării situației poporului Rep. Moldova din ultimii doi ani. Ceea ce vedem acum este că Rep. Moldova este mult mai bine pregătită pentru iarna care vine decât a fost anul trecut. Există și aceste interconexiuni cu România, care au fost testate. Există spații de stocare în Ucraina și România pentru rezervele de gaze. Au fost fonduri alocate de către BERD în calitate de împrumut, pentru a procura aceste gaze și în cele din urmă este foarte important prețul la gaz, avantajos la moment. Dacă mă uit la prețul la gaz, un an în urmă era de 10 ori mai mare și atunci Guvernul nu avea capacitatea, resurse pentru a procura rezerve. Știu că Guvernul face rezerve la moment. Volume semnificative de rezerve care deja există. Aș încuraja Guvernul să continuie acest lucru, astfel încât să nu apară surprize în iarna care vine. Situația actuală după cum o vedem noi, ne face să credem că această iarna va fi mai ușoară decât precendenta, chiar dacă va fi nevoie de sprijinul adițional al UE.

Radio Chișinău: Este gata UE să ajute din nou RM în cazul unei crize energetice?

Jānis Mažeiks:  Nu așteptăm cu nerăbdare nici o criză dar, din nou, de fiecare dată când Rep. Moldova s-a confruntat cu o criză, a Covidului, a refugiaților sau energetică, noi am avut posibilitatea și capacitatea de a veni cu sprijin adițional. Să ne amintim și sprijinul care a fost alocat în toate aceste crize. În toamna anului 2021, de exemplu, UE a mobilizat un ajutor care a depășit suma de un miliard de euro pentru Rep. Moldova. Eu sper că nu va fi nevoie de sprijin adițional din partea UE în acest sens, dar istoria ne-a arătat că suntem gata să oferim asistență de fiecare dată când este nevoie.

Radio Chișinău: Dvs călătoriți mult prin țară, mai mult poate ca unii funcționari moldoveni, ce ați sesizat din interacțiunea cu oamenii?  Înțeleg ei procesele, eforturile autorităților?  Înțeleg încotro se mișcă Republica Moldova, ce se realizează, ce nu se realizează, cine ne ține pe linia de plutire și cine ne creează dificultăți?

Jānis Mažeiks:  S-ar putea să am aici o viziune mult mai pozitivă decât reprezentanții Guvernului, pentru că foarte des când călătoresc. Eu merg în

locurile în care UE a implementat proiecte și desigur că acele persoane care beneficiază de aceste proiecte, apreciază acest lucru și mereu aud comentarii că fără sprijinul UE ei niciodată nu ar fi avut posibilitatea să implementeze facilitățile de tratare a apelor sau să izoleze clădirile. O întâmplare interesantă pentru mine a fost când deschideam un proiect pentru izolarea unei școli și primarul spunea că bugetul de izolare a școlii este de două ori mai mare decât buget total al orașului pe an. Acest lucru arată că uneori sprijinul UE este de neînlocuit. Noi înțelegem acest lucru și încercăm să analizăm și din perspectiva oamenilor. Ieri, am fost în vizită în Găgăuzia și acolo am văzut un exemplu: șase ani în urmă cu sprijinul UE o fabrică de producere a înghețatei a început să funcționeze cu opt persoane angajate și acum, funcționează deja cu 150 de angajați și ei planifică să se extindă în continuare și chiar să devină cel de-al doilea exportator de înghețată pe piața europeană. Acesta este un exemplu, pentru că nu neapărat cu sume mari de bani putem ajuta economia și oamenii. Uneori trebuie să înțelegem mai bine ce sprijină UE, pentru că în primul rând noi vorbim despre valorile fundamentale ale UE și aici este vorba despre  solidaritate. Noi am început aceste proiecte înainte ca Rep. Moldova să devină stat candidat la UE. Desigur că pentru Republica Moldova, noi avem acest context adițional, noi nu doar implementăm proiecte în țările lumii sau țările vecine, dar implementăm proiecte și în statele viitoare membre ale UE. 

Radio Chișinău: Domnule Ambasador, cum vă explicați atunci faptul că în Găgăuzia, unde UE a investit constant, funcția de bașcan a fost câștigată de exponenta partidului, declarat neconstituțional, Șor, partid care promovează interesele unui stat străin. Dumneavoastră cum vă explicați această victorie? Prin propaganda masivă din regiune?

Jānis Mažeiks: Eu cred că acest lucru s-a datorat unui set de factori. Propaganda desigur a fost prezentă acolo. De aceea este important să avem proiecte precum Misiunea de Parteneriat cu UE și alte forme de sprijin pentru a ajuta RM să combată propaganda și dezinformarea. Dar, totodată am văzut alegații cu privire la cheltuieli ilicite și cumpărarea voturilor în această campanie. Acesta este doar un exemplu care dovedește încă o dată importanța acestor 9 pași despre care am vorbit, inclusiv deoligarhizarea sau lupta împotriva spălării banilor. Toate acestea sunt lucruri care nu ar trebui să se întâmple în procese politice normale. Oamenii pot avea preferințe politice, dar acest lucru trebuie să se întâmple deoarece ei cred într-o idee sau alta, nu din cauza că există anumite forme de sprijin. Și alt lucru este că oamenii sunt mai ușor influențați de propagandă dacă sunt săraci. Iar în Găgăuzia nivelul de venituri este destul de scăzut. Și anume din acest motiv cred că este foarte important să lucrăm asupra îmbunătățirii nivelului de trai în Republica Moldova, astfel încât oamenii să nu voteze din cauza că au o situație disperată, dar pentru că cred într-o anumită idee.

Radio Chișinău: Această victorie în alegeri a unui partid oligarhic, scos în afara legii, ar fi un semnal pentru alegerile locale generale din toamnă?

Jānis Mažeiks:   Eu cred că este un semnal doar pentru că se accentuează domeniile în care autoritățile trebuie să întreprindă măsuri. Nu este vorba despre utilizarea anumitor metode murdare. Vorbim despre examinarea foarte minuțioasă a faptului dacă campaniile politice sunt finanțate din surse transparente și dacă nu-i vorba de propagandă implicată, iar dacă este așa, atunci organele de drept trebuie să-și facă munca și sperăm că această muncă să fie făcută înainte de alegeri și nu după. Astfel încât procesele să reflecte cu adevărat voința oamenilor, indiferent care va fi această voință a omului.      

Radio Chișinău: Așa dar, vin Primele alegeri de când am obținut statut de stat candidat la aderare, pe. 5 noiembrie. Cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene se referă și la legislația electorală, aducerea acesteia în concordanță cu standardele europene. Acest lucru s-a făcut și iată vom avea primul ciclu electoral cu o nouă legislație electorală.  Ce așteptări are UE de la aceste alegeri? În ce măsură acestea ar putea influința parcursul european al Republicii Moldova? care este miza lor, din această perspectivă?

Jānis Mažeiks:  În primul rând este un element pe care noi încă îl analizăm. Există recenta decizie a Parlamentului în legătură cu membrii fostului partidului Șor pentru interzicerea participării la următoarele alegeri. Am sugerat Guvernului Rep. Moldova și a Parlamentului să solicite opinia comisiei de la Veneția în acest sens. Această opinie este acum în așteptare, fiindcă a fost o decizie foarte recentă, dar este ceva ce noi urmărim ca să vedem dacă restricția este una care acoperă aceste categorii de persoane și să înțelegem dacă este o alegere corectă sau nu.
 În ce privește alegerile locale, într-adevăr e nevoie de exprimarea voinței veritabile a oamenilor, pentru că autoritățile locale sunt cele mai aproape de oameni. Sunt cei care beneficiază de cel mai mare nivel de încredere din partea oamenilor, conform tuturor sondajelor sociologice. Deci, este foarte important ca autoritățile publice să fie eficiente și anume din acest motiv sperăm ca oamenii aleși să fie deschiși pentru schimbare. Deoarece unul dintre domeniile în care noi vedem încă provocări pentru Rep. Moldova sunt autoritățile locale foarte mici și aici nu vorbim doar de mărime. Este vorba despre cât de bine autoritatea publică poate oferi serviciile necesare oamenilor care locuiesc în acea regiune. Ceea ce am văzut noi din experiența majorității statelor Europene este că dacă autoritățile locale sunt foarte mici, ele pur și simplu nu au sursele necesare pentru a oferi serviciile necesare populației. Deci, noi vedem posibilitatea amalgamării voluntare a acestor autorități locale mici și eu sper că autoritățile locale și oamenii aleși vor avea curajul să înțeleagă că oamenii vor fi deserviți mai bine dacă își unesc eforturile cu cei din vecinătatea lor. Desigur că mai sunt și alte așteptări, ne dorim să fie alegeri curate, să nu fie nicio influență a oligarhilor și să nu existe implicarea banilor murdari sau cel puțin să fie pași întreprinși în acest sens.

Radio Chișinău:   Să înțelegem că este necesară o reformă a administrației publice locale cât mai urgentă?

Jānis Mažeiks:  Nu o consider urgentă, dar necesară. Când eram încă student la universitate, unul din profesorii mei menționa că dacă comunitatea locală este mai mică de 10 mii de persoane este o funcție pe care activitatea locală nu o poate îndeplini, dar dacă este mai mică de 2.000 de persoane sunt foarte puține funcții pe care le poate îndeplini. Dacă ne uităm din această perspectivă, la realitățile din Rep. Moldova ne putem da seama că oamenii ar putea fi deserviți mult mai bine, dacă am avea o amalgamare a acestor autorități locale. Iată de ce noi susținem reforma administrației publice locale, dar desigur că există planificarea acestei reforme și este prevăzută deja după alegerile locale.  

Radio Chișinău: În câteva zile vom sărbători 32 de ani de la declararea Independeței Republicii Moldova. Ce mesaj aveți pentru cetățenii pe de o parte și pentru autorități, pe de altă parte, cu ocazia acestei aniversări?

Jānis Mažeiks:   Ceea ce pot să doresc atât Guvernului, cât și oamenilor din Rep. Moldova este să consolideze independența sa. Să facă Rep. Moldova mai puternică, mai prosperă și mai independentă. Eu cred că cea mai bună cale pentru asta este să se miște în direcția integrării UE. Fiindcă noi ca și toate statele membre ale UE, aducem toate resursele împreună, dar în același timp ne ajutăm unul pe altul. De exemplu, noi venim cu mai multe resurse în acele regiuni care sunt mai puțin dezvoltate decât media UE, astfel încât toată lumea să fie dezvoltată la fel. Cu această ocazie eu doresc cele mai bune gânduri oamenilor din Rep. Moldova, pentru că e o zi foarte importantă și Rep. Moldova trebuie să continue să avanseze în consolidarea dependenții sale.