Domnule președinte, în 1991 Estonia era o republică în componența URSS și deja în 2004 a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și NATO, iar astăzi – una dintre cele mai prospere țări ale comunității europene. Cum ați reușit această transformare?

Cred că am reușit aceste realizări, într-un termen relativ scurt, din motivul că am înțeles necesitatea proceselor de democratizare încă înainte de ieșirea din componența Uniunii Sovietice și proclamarea independenței țării. Înțelegeam atunci că sunt premise pentru a fi într-o bună zi parte din familia europeană. Atunci, în acea vreme, nu declaram aceasta în mod deschis, dar avea în vedere această opțiune. Și poporul eston, dar și conducerea statului și principalele forțe politice înțelegeau că trebuie să se muncească astfel încât să fie realizat scopul. Acesta este motivul principal pentru care am reușit să ne atingem obiectivele într-o perioadă, relativ scurtă, de timp. Aș mai da următorul exemplu: la 16 noiembrie 1988, Parlamentul nostru a adoptat modificări la Constituția Estoniei care proclamau supremația legilor estoniene față de cele sovietice. Și de atunci, timp de doi ani, noi am adoptat circa 1500 de legi, prin care am reformat cadrul legal, legi care erau, relativ, apropiate de cele din Uniunea Europeană. Iată de ce, atunci când am declarat că dorim să aderăm la comunitatea europeană, în primul rând, a fost o reacție pozitivă din partea UE, iar în al doilea, procesul de armonizare a legislației naționale cu cea europeană a durat mai puțin. Au fost făcute doar modificări mici la cadrul legal, doar în ceea ce privește un număr de vreo 40 de legi.

În timpul mandatului Dumneavoastră, Estonia a aderat la Uniunea Europeană. Chiar n-ați avut deloc nicio dificultate în acea perioadă, nici la nivelul percepției populației?

Desigur, eu am vorbit la modul convențional, deoarece, la început, poporul avea dubii. Conform sondajelor, doar 35% dintre respondenți susțineau aderarea la UE. Oamenii se întrebau, abia am ieșit dintr-o Uniune (URSS), ce să căutăm în altă Uniune (UE)? A trebuit să muncim, să convingem, și relativ repede, populația a înțeles că această cale este una corectă. Astfel, în 2003, la referendumul național, deja 67% dintre electori au votat pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. În prezent, potrivit sondajelor, mai mult de 70 la sută dintre estonieni sunt favorabili Uniunii Europene. Estonia a reușit să accelereze dezvoltarea și procesul de reformă în mare parte datorită asistenței și susținerii financiare din partea Uniunii Europene. Ajutoarele solide și concrete din partea UE, ne-au permis să revigorăm și să dezvoltăm sfera economică, cea de cercetare și inovare, ramura agriculturii, în educație și știință. În definitiv, toate aceste s-au exprimat în rezultate.

După cum, probabil, cunoașteți, la sfârșitul acestei luni, la reuniunea de la Vilnius a Parteneriatului Estic, Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care include și Acordul privind crearea Zonei de Comerț Liber. La fel, țara noastră nu ascunde faptul că va merge pe drumul european având ca obiectiv aderarea la UE. Care este poziția Estoniei față de lărgirea Uniunii Europei.

Estonia are o atitudine foarte pozitivă față de acest proces de extindere din contul statelor membre ale Parteneriatului Estic. Poziția Republicii Moldova de a urma calea europeană o consider corectă, deoarece, în acest fel este creat un mediu favorabil pentru dezvoltarea țării. Republica Moldova, se bucură de susținere din partea UE, inclusiv asistență financiară. Aceasta va accelera dezvoltarea țării. În parte, acest proces este deja în desfășurare. Mă refer aici la decizia UE de a deschide piața pentru vinurile moldovenești și nu numai. Se creează premise pentru alte sectoare. Estonia va ajuta Republica Moldova și va contribui la acest proces. Republica Moldova și Estonia au încheiate 32 de acorduri de colaborare în diverse domenii: sănătate, educație, știință, etc. Republica Moldova poate prelua experiența estoniană în aceste domenii și să-și completeze legislația, să-și promoveze reformele necesare. Colaborare dintre țări, în mare parte, poate accelera procesul de dezvoltare și de pregătire în perspectiva aderării la UE.

Ați pomenit de vinurile moldovenești care, după cum știți, au fost interzise pe piața rusă, după cum au fost returnate din drum și zeci de loturi cu fructe și legume. Toate acestea s-au întâmplat, potrivit analiștilor, acum în preajma summit-ului de la Vilnius, pe măsură ce devine tot mai clar că Republica Moldova își vede viitorul în UE, iar acest lucru nu este pe placul Moscovei.

Trebuie să spun că piața europeană este foarte mare, 500 de milioane de locuitori, și problema legată de calitatea mărfurilor este importantă, pornind de la conținutul conform cu anumite norme și terminând cu ambalajul. Cred că Republica Moldova este capabilă să realizeze aceste lucruri, inclusiv în ceea ce privește vinul moldovenesc. În ansamblu, dacă Rusia nu are acum o atitudine pozitivă, în cazul unei decizii favorabile la Vilnius pentru Republica Moldova, trebuie să înțeleagă că are loc o extindere a pieței, de la Lisabona până la Vladivostok, și acest lucru este și în beneficiul tuturor celor care operează pe piața din Est. Prin urmare ei n-ar trebui să creeze obstacole artificiale sau politice în calea pieței europene din perspectiva summit-ului de la Vilnius.

Cum apreciați șansele Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană în condițiile în care nu s-a găsit o soluție pentru diferendul transnistrean. Regiunea transnistreană se opune fățiș cursului european al Republicii Moldova și pledează pentru aderarea la Uniunea vamală cu Rusia.

Într-adevăr, este o problemă complicată. Este bine că acest conflict a fost înghețat și nu sunt acțiuni militare. Procesul de negocieri se desfășoară în condiții de pace. Cred că este important ca părțile să țină cont de acest lucru, astfel încât așezându-se la masa de negocieri să izbutească un compromis. Regiunea trebuie să fie, de asemenea, interesată de acest proces politic și social-economic, deoarece vor avea loc ameliorări în acest sfere. Cred că, dacă după Vilnius, Chișinăul va reuși să se pregătească bine pentru aderarea la UE, și transnistrenii, vor vedea că acest proces este real, cu realități pozitive. O Moldovă politică și economică de succes este una dintre cheile reglementării transnistrene.

Trebuie să precizăm că în rândul societății moldovenești părerile sunt împărțite în privința integrării europene și, mai ales, nu există un consens național printre principalele forțe politice. Spre exemplu, Partidul Comuniștilor, care are o pondere însemnată, nu mai agreează ideea europeană și militează acum pentru aderarea la Uniunea Vamală. Ce le-ați spune celor care sunt indeciși sau privesc poate cu suspiciune parcursul european al Republicii Moldova?

În calitate de Președinte al Estoniei am mai vizitat Republica Moldova în 2006 și în acea perioadă Partidul Comuniștilor avea o atitudine pozitivă față de aderarea la Uniunea Europeană. În mod real, forțele politice și partidele n-ar trebui să-și schimbe programele în cu totul alt sens, cu 180 de grade. În prezent ei sunt în opoziție și poate din această cauză au o astfel de părere. Ceea ce contează, însă, este atitudinea poporului moldav față de acest proces. Oamenii trebuie să înțeleagă, să li-se explice care sunt beneficiile aderării la UE și atunci poporul va susține demersul proeuropean. În aceste condiții partidele politice ar trebui să se gândească asupra unor direcții din programele lor de activitate și să le corecteze.

Ce le-ați spune celor care sunt indeciși sau privesc poate cu suspiciune parcursul european al Republicii Moldova?

Suntem cu toții europeni și trebuie să ne susținem reciproc. Sunt convins că direcția spre UE pe care ați luat-o este una corectă și acest proces, bazat pe acțiuni democratice, trebuie să fie urgentat. În acest sens, Estonia este gata să susțină Republica Moldova prin toate mijloacele posibile astfel încât scopul final să fie atins.