INTERVIU cu Ambasadorul francez în R. Moldova, Pascal le Deunff: Franța și UE ajută R.Moldova în lupta cu pandemia cauzată de noul coronavirus, din prietenie

  • 26 Aprilie 10:13
0%
00:00:00
00:00:00

Încă de la începutul pandemiei, Franța și-a manifestat solidaritatea cu Republica Moldova și intenția de a o sprijini în lupta sa cu virusul ucigaș. Declarația a fost făcută de ambasadorul Franței în Republica Moldova, Pascal Le Deunff, într-un interviu pentru Radio Chișinău. El a subliniat că angajamentul UE față de R.Moldova de a lupta împotriva pandemiei și a consecințelor socio-economice este foarte important.

Domnule Ambasador, Pascal le Deunff, întreaga lume se confruntă cu o criză profundă, generată de pandemia de COVID-19. Totuși, în aceste vremuri, Uniunea Europeană nu se preocupă doar de propriile necesități, ci acordă ajutor și statelor din vecinătatea estică. De ce rațiuni este ghidat ajutorul european către statele din afara Uniunii?

Această pandemie cauzată de Covid-19 este ieșită din comun prin intensitatea, durata și consecințele sale. La nivel global, ea continuă să progreseze.  La momentul actual, avem peste 2,5 milioane de cazuri confirmate la nivel mondial și aproape 172.000 de decese cauzate de Covid-19. Europa rămâne puternic afectată. În Moldova, sper că apogeul epidemiei va fi atins cât mai curând și că vor exista cât mai puține victime. Trebuie să respectăm în continuare normele individuale și colective de precauție, recomandate de autorități. Este foarte important să rămânem acasă, chiar și în această perioadă de sărbători! Știu că este greu, dar este necesar!

În acest moment dificil, mai mult ca oricând, e nevoie de solidaritate și de cooperare internațională. Prin urmare, este absolut normal ca Franța și Uniunea Europeană să depună eforturi pentru a mobiliza comunitatea internațională și pentru a ajuta țările care au necesități. Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a participat recent la mai multe teleconferințe cu colegii din G7 și G20, iar în curând va avea discuții și cu șefii de stat și de guvern ai membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. Ajutorul acordat Republicii Moldova este din prietenie, pentru că poporul Republicii Moldova ne este prieten. Dar această solidarizare este în interesul tuturor, întrucât avem un interes comun: nu vom învinge acest virus atât timp cât nu-l vom controla peste tot.

Este adevărat că UE acordă asistență în această criză țărilor din vecinătatea estică. Permiteți-mi să mai spun că UE nu a așteptat ca această pandemie să ajungă în RM și în celelalte țări din est. În 2009, la Praga, Uniunea Europeană a propus șase țări din Europa de Est (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina) pentru crearea unui parteneriat care vizează reformarea, modernizarea acestor țări și apropierea lor de UE făcându-le mai stabile, mai democratice și mai prospere. Zece ani mai târziu, putem spune că acest parteneriat a avut succes și a adus beneficii concrete cetățenilor din cele șase țări partenere:

În special, Parteneriatul estic a consolidat economiile țărilor din est. Începând din 2009, UE a investit peste 1,5 miliarde de euro în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii și a contribuit la crearea a peste 10 000 de locuri de muncă în cele 6 țări partenere. În Moldova, UE a devenit cel mai mare partener comercial, cel mai mare investitor străin și cel mai mare donator. Exporturile moldovenești în UE au crescut semnificativ, iar astăzi UE reprezintă peste 55% din totalul comerțului exterior moldovenesc. Companiile europene au ajuns să investească și au transformat peisajul economic, creând locuri de muncă. În Moldova, companiile franceze sunt prezente în sectoarele strategice ale economiei (IT, comunicații, construcții, agroalimentar) și mențin peste 4.000 de locuri de muncă directe.

De asemenea, UE a cofinanțat proiecte de dezvoltare, în special în infrastructură. Datorită acestei finanțări, în curând va exista o conductă de gaz între Chișinău și România. Datorită finanțării UE, va exista un drum nou între Chișinău și Ungheni, în câteva săptămâni, cel mai probabil în iunie. Datorită finanțării europene, rețeaua de distribuție a apei din Cantemir și din alte părți a fost renovată. Acestea sunt exemple concrete ale ajutorului acordat de UE de mulți ani Moldovei! Și vom continua, deoarece acest ajutor merge în direcția stabilizării, prosperității și dezvoltării democratice a acestei țări și avem interesul de a avea un vecin stabil, democratic și prosper.

Uniunea Europeana este un partener de încredere al Moldovei.

Excelență, în mod concret, să le povestim radioascultătorilor noștri, în ce constă ajutorul oferit de Uniunea Europeană Republicii Moldova în depășirea crizei provocată de pandemie?

Mai exact, acest ajutor are patru componente. Prima componentă: există 87 de milioane de euro alocați special pentru Moldova pe termen scurt de către UE, care provin din reorientarea anumitor resurse europene disponibile, inițial planificate pentru alte proiecte. Acest lucru face posibilă achiziționarea, la moment, de echipamente medicale pentru Moldova. Tocmai au fost cumpărate, în valoare de 100.000 de euro, 55.000 de măști respiratoare, mănuși, ochelari, halate, lămpi ultraviolete, precum și 3000 litri de dezinfectant. Acest sprijin permite, de asemenea, cazarea în Moldova a personalului medical cu reședință în regiunea transnistreană care lucrează pe malul drept al Nistrului, dar care este împiedicat de „autoritățile de facto de la Tiraspol” să continue să facă naveta între casele lor și locurile de muncă.

A doua componentă: există un pachet de noi resurse pentru o sumă de 140 de milioane de euro pe care UE le va aloca celor șase țări ale Parteneriatului estic pentru acțiuni imediate. Dintre aceștia :

  • 30 de milioane de euro vor fi folosiți pentru a satisface necesități medicale și de a cumpăra, prin intermediul OMS, medicamente și echipamente medicale. 4,2 milioane de euro vor fi alocate Republicii Moldova.
  • 11,3 milioane de euro vor fi utilizați în sprijinul organizațiilor neguvernamentale;
  • 100 de milioane de euro sunt destinate susținerii financiare a intreprinderilor mici si mijlocii.

A treia componentă a ajutorului UE se ridică la 700 de milioane de euro, care vor fi mobilizați pentru a ajuta la refacerea economiilor din țările est-europene, inclusiv Moldova, pentru că nu trebuie să uităm că, pe lângă criza de sănătate, avem o criză economică globală majoră. Din acești 700 de milioane de euro, 200 de milioane de euro sunt planificați pentru împrumuturi și subvenții pentru intreprinderile mici si mijlocii și 500 de milioane de euro pentru garanții bancare.

A patra componentă : Comisia Europeană a anunțat ieri că oferă 100 milioane de euro în asistență macrofinanciară Moldovei, ca parte a unui pachet global de 3 miliarde de euro pentru țările europene de vecinătate (sud și est). Acest sprijin bugetar direct va ajuta Moldova să limiteze efectele economice ale pandemiei.

În general, angajamentul UE față de Moldova de a lupta împotriva pandemiei și a consecințelor sale socio-economice este foarte important. Țin să reamintesc, cu această ocazie, că Franța contribuie cu 16% la bugetul european. Pe lângă acest ajutor comunitar, există donații de la companii europene stabilite în Moldova și ajutoare aduse Moldovei de multe state membre ale UE pe o bază bilaterală.

De la începutul pandemiei, am văzut că Franța, de asemenea, a oferit Republicii Moldova echipament necesar pentru a gestiona criza de COVID-19. Despre ce este vorba mai exact? Există intenții de a oferi și alt suport francez către cetățenii R. Moldova?

Aveți dreptate. Încă de la începutul pandemiei, Franța și-a manifestat solidaritatea cu poporul Republicii Moldova și intenția de a-l sprijini în lupta sa cu virusul ucigaș. În urma mai multor consultări cu diverși actori din prima linie, am laut decizia de a satisface o necesitate imediată, care ne-a fost formulată de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, și anume dotarea laboratorului virusologic al Agentiei cu instrumentariu absolut necesar pentru efectuarea testelor de depistare a Covid-19. În data de 10 aprilie, am remis lotul de echipament laboratorului. Lotul cuprinde 16 mii de vârfuri sterile cu filtru, dar și mai multe seturi de eprubete minuscule care asigură calitatea procesului de testare, inclusiv pentru că nu permit contaminarea probelor. Or, kiturile de detecție a COVID-19 conțin doar reactivi și nu sunt furnizate cu aceste vârfuri sterile, care fac parte integrantă din protocolul de diagnosticare Covid-19. Acesta este un aspect foarte important în activitatea de laborator, întrucât totul trebuie să fie steril, trebuie să fie asigurată calitatea și să nu fie contaminate probele, pentru a ajunge la un rezultat veridic. O parte din echipament constă din eprubete mici, sterile, libere de fermenți, care pot înhiba reacția în care se face acel produs ulterior exploatat pentru diagnosticare. Alta parte a lotului conține vârfuri, care se îmbracă pe dozatoare. Deci, acest instrumentariu de laborator, foarte costisitor, este indispensabil pentru realizarea testelor de diagnosticare Covid-19 în termenii stabiliti și în conformitate cu protocolul în vigoare. Franța va rămâne și în continuare solidară cu Republica Moldova în acestă luptă contra Covid-19, ajutând-o prin fondurile europene la care ea contribuie în proprție de 16%, după cum spuneam.

Domnule ambasador Pascal Le Deunff, aș vrea să discutăm în interviul nostru și despre felul în care abordează Franța lupta cu pandemia de COVID-19. Am văzut că în unele țări au existat inițial și măsuri lejere, apoi s-a renunțat la ele. Care este tactica Parisului?

În Franța, am identificat până în prezent peste 117.000 de cazuri. 30.000 de persoane sunt încă spitalizate, inclusiv peste 5.000 în secțiile de terapie intensivă. De la 1 martie, deplângem aproape 21.000 de morți. Este adevărat că peste 30.000 de persoane s-au vindecat și au fost externate. Desigur, în ultima săptămână, numărul zilnic de spitalizări a scăzut, precum și numărul zilnic de pacienți în terapie intensivă și numărul zilnic de decese. Dar circulația virusului rămâne la un nivel ridicat. Respectarea de către francezi a regulilor de izolare rămâne esențială pentru a reduce viteza de răspândire a virusului. Acesta este motivul pentru care președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a prelungit perioada de izolare în Franța până la 11 mai.

Cum am ajuns la aceasta situatie? Virusul a apărut la sfârșitul lui decembrie 2019 în provincia Wuhan din China. S-a răspândit apoi și a ajuns în Franța pe 24 ianuarie 2020. Strategia autorităților de sănătate a fost apoi să încerce să limiteze răspândirea virusului prin izolarea persoanelor infectate și căutarea tuturor persoanelor cu care acești oameni au fost în contact recent și care, prin urmare, s-ar putea să fi fost infectați. Această strategie a ajutat la încetinirea întroducerii virusului în Franța, dar nu a împiedicat răspândirea virusului pe teritoriul nostru. Din 29 februarie, când aveam deja 100 de oameni infectați și doi morți, nu mai era suficientă izolarea indivizilor. S-a recurs atunci și la alte măsuri precum interzicerea adunărilor (cum s-a intimplat in localitatea Oise), limitarea deplasărilor, închiderea școlilor din municipalitățile afectate. La nivel național, demonstrațiile de peste 5.000 de persoane într-un mediu închis au fost interzise. Dar răspândirea virusului pe teritoriu a continuat, în special în estul țării. Pe 12 martie, președintele Republicii, Emmanuel Macron, a decretat închiderea pepinierelor, școlilor, colegiilor, liceelor ​​și universităților, peste tot în Franța. Adunarea a peste 100 de persoane a fost interzisă. Premierul Édouard Philippe a anunțat închiderea tuturor locurilor publice neesențiale.

Devenise primordial să reducem contactul între persoane la minim pentru a limita epidemia și pentru a ajuta serviciile medicale pe cât posibil. În consecință, strategia autorităților franceze s-a bazat pe două principii. Primul este izolarea și limitarea deplasarilor: Pe 16 martie, președintele Macron a anunțat că „Franța este în război” împotriva Covid-19. Toate călătoriile trebuie reduse la strictul necesar, întreprinderile sunt invitate să faciliteze angajaților munca la distanta, nu mai sunt permise întâlniri familiale sau prietenoase. Încălcările acestor noi reguli sunt pasibile de amendă. Un sistem de izolare a fost instituit pe întreg teritoriul Franței între 17 martie și 11 mai. Cetățenii trebuie să rămână acasă. Este strict! Ieșirile sunt autorizate doar pe motive foarte specifice (farmacie, medic, produse alimentare și produse esențiale, muncă, în cazul în care nu este posibil regimul la distanta, etc. ). Pentru orice altă ieșire din casă, este necesar să fie prezentată o declarație care să specifice motivul călătoriei. Cei care nu respectă aceste reguli, riscă o amendă.

În plus, în consultare cu ceilalți lideri europeni, granițele spațiului Schengen au fost închise, iar deplasarea între țările non-europene și Uniunea Europeană suspendată. Pe 24 martie, când numărul de 1000 de decese în conditii de spital a fost depășit, a fost declarată stare de urgență sanitară, ceea ce a permis guvernului să ia decizii prin ordonanță și să mobilizeze toate mijloacele împotriva acestei pandemii.

Al doilea principiu al acestei strategii: creșterea capacității de spitalizare a pacienților. În ritmul în care epidemia se desfășura în luna martie, apăruse frica că numărul de paturi de spital pentru tratarea bolnavilor să fie insuficient, în special paturile din terapie intensivă. Franța dispunea atunci de 5.000 de astfel de paturi, 80% dintre care fiind deja utilizate în regim normal. A fost o mobilizare extraordinară a întregului personal medical din spitale, clinici, medici din oraș, centre de îngrijire pentru persoanele în vârstă pentru a crește numărul de paturi în terapie intensivă. Armata, care a fost mobilizată, a înființat un spital de campanie în estul Franței pentru a primi bolnavii și pentru a ajuta spitalele din regiune. Elicoptere, avioane și trenuri au fost folosite pentru a distribui pacienții între spitale, prin transferul anumitor pacienți în regiuni mai puțin afectate și chiar într-o țară de graniță. În final, serviciile franceze au putut cumula până la 9.000 de pacienți în terapie intensivă simultan.

Este prevăzută și o etapă ulterioră: ieșirea din izolare și redresarea economiei. PIB-ul va scădea cu 8% anul acesta în Franța. Guvernul francez s-a angajat să sprijine întreprinderile prin degajarea a 315 miliarde de euro din împrumuturi garantate de stat și garanții la export pentru întreprinderi și prin implementarea unui plan de sprijin de urgență de 110 miliarde de euro. De asemenea, guvernul dorește să mențină forța de muncă cu orice preț: peste 10 milioane de lucrători din Franța beneficiază deja de șomaj parțial. Executivul francez dorește, de asemenea, să sprijine puterea de cumpărare și să îi protejeze pe cei mai vulnerabili prin măsuri de asistență socială. În cele din urmă, Franța acționează energic, astfel încât să existe un răspuns european la această criză majoră.

Dle Ambasador, vă mulțumim pentru interviu.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Confluențe Românești cu Radio România Internațional
Meteo Chișinău
30
Cer acoperit de nori
Umiditate:28 %
Vint:4,1 m/s
Tue
24
Wed
22
Thu
20
Fri
20
Sat
21

Curs oficial BNM 11 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.4425 -0.1747
USD 16.5518 -0.0434
RON 4.0207 -0.0349
UAH 0.5998 -0.0006
RUB 0.2245 -0.0012
Arhivă Radio Chișinău