Însuși autorul mărturisește în prefața cărții două experiențe când agenții FSB-ului au încercat să-l racoleze. Prin această carte, scriitorul Dumitru Crudu face un apel la Serviciul de Informație și Securitate și Parlament să adopte Legea lustrației, care ar desecretiza lista de colaboratori, informatori ai KGB-ului.

Dumitru Crudu: E o carte cu interviuri cu scriitori basarabeni despre Securitate, despre KGB-ul sovietic. Am vrut să aflu de la cei pe care i-am întrebat dacă li s-au propus să colaboreze, dacă au colaborat și mai ales după ce au fost persecutați de această instituție odioasă de represiune politică, ce știau despre ea. Toată viața noastră din regimul sovietic a fost una care a stat sub semnul terorii, și un instrument al terorii a fost KGB-ul. Am intervievat peste 20 de scriitori, ei mi-au răspuns la aceste întrebări. Eram curios să aflu dacă au acceptat sau dacă au refuzat să colaboreze, iar una din întrebări a fost despre Legea lustrației. Pe toți i-am întrebat la sfârșitul fiecărui interviu ce fac ei astăzi ca să fie adoptată această lege a lustrației în Rep. Moldova care ar permite desecretizarea dosarelor KGB-ului.

Radio Chișinău: Credeți că este posibil să fie adoptată o asemenea lege în contextul actual al Rep. Moldova?

Dumitru Crudu: Cred că este cel mai bun context pentru Rep. Moldova. Majoritatea parlamentară o deține un partid care vrea să aderăm la Uniunea Europeană, a făcut multe în această privință și suntem recunoscători pentru aceasta, și cred că ar putea să propună și această lege spre a fi adoptată. Este extrem de importantă pentru noi toți.

Radio Chișinău: Dvs. ca scriitor, ca observator al realităților în care trăim, de ce credeți că nu avem acces la asemenea informații până în prezent?

Dumitru Crudu: N-am avut până acuma pentru că decidenții politici se împotriveau. Acuma de patru - trei ani la putere sunt forțe pro europene, și aceste forțe pro europene cred că sunt interesate ca să se deconspire și dosarele securității. De ce ar fi important aceasta, pentru securitatea moldovenească, să se știe pentru cine lucrează oamenii din această structură. Eu însumi am trimis câteva scrisori șefilor SIS-ului, în care le ceream să văd dosarul meu de la Securitate și totodată îi îndemnam să susțină inițiativa mea și colegilor de la Uniunea Scriitorilor, să adopte Legea Lustrației. M-am adresat și domnilor Bălan și Musteață, rugându-i să pledeze pentru această inițiativă, și chiar să se întâlnească cu deputații din Parlament și să le ceară să adopte Legea Lustrației, să deconspire dosarele Securității pentru a fi siguri că angajații instituției pe care o conduc, slujesc interesul național al Rep. Moldova.

Radio Chișinău: Ne întoarcem la cartea Dvs. Ce mărturii v-au atras mai mult atenția?

Dumitru Crudu: Fiecare dintre scriitori intervievați au spus ceva interesant despre istoria pe care au avut-o. Au povestit despre cum li s-a propus să colaboreze. Cine le-a propus. Unde se întâlneau. Unii povesteau că aveau întâlniri în aer liber. În stradă. Cineva povestise discuția purtată cu omul KGB-ului avuse loc pe strada 31 august 1989, pe atunci Kievului, și au traversat-o dintr-un capăt în altul. Și fiecare întâlnire avea loc pe acea stradă. Sau unii s-au întâlnit în fața stadionului, etc. Povestea Lucreția Bârlădeanu în interviul acordat că avuse neplăceri după ce citise romanul „Delirul” de Marin Preda. Romanul acesta era un roman interzis în Uniunea Sovietică. Și după ce a citit, a împărtășit impresiile unor colege, a criticat faptul că în RSSM limba română este marginalizată, a avut neplăceri. A fost persecutată, chemată și interogată. Și cel mai interesat este că încercările de racolare au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Unui dintre scriitori dintr-o generație mai tânără, la mulți ani după destrămarea regimului sovietic, i s-a propus să facă parte din Securitate. Dar nu știm pentru care aripă din Securitate. Pentru cea națională, sau pentru cea care se zice că ar exista, că o parte din membrii SIS-ul ar putea să lucreze pentru un alt stat. Așa se spune. Ar fi bine ca dl. Mustață să pledeze anume pentru această Lege a Lustrației ca să nu mai existe asemenea bârfe, vorbe, coarne.

Radio Chișinău: Cum se recrutau agenții sau informatorii?

Dumitru Crudu: Aceasta am vrut să aflu și eu în cartea despre care vorbim „Scriitorii și KGB-ul”. Se încheia un contract. Se recrutau de regulă din rândul opozanților, de regulă din rândul studenților din anul I, al bobocilor, abia ajunși la Chișinău din satele basarabene, nedescurcându-se prea bine în tumultul vieții citadine, apărea un domn elegant și le propuneau să lucreze pentru această instituție. De regulă, miza cea mai mare pentru această instituție era, pe de-o parte să recruteze agenți din rândul studenților abia intrați la facultate, pe de altă parte a opozanților regimului. Lucrau cu așa zișii disidenți, zic așa zișii pentru că totuși au fost puțini în perioada sovietică, mai mulți au avut încercări de disidență, dar nu le-au continuat. E clar de ce. Cei care totuși au avut curajul să înfrunte regimul sovietic s-au întâlnit și cu reprezentanți ai acestei instituții. Oamenii KGB-ului încerca să îi racoleze.

Radio Chișinău: Ce se întâmpla dacă refuzai?

Dumitru Crudu: Povesteau unii că au refuzat. Au rămas fără servicii, sau au fost exmatriculați de la facultate, sau li s-au creat piedici sociale, erau repartizați. Tot felul de impedimente li se creau pentru a fi constrânși să accepte să accepte.

Radio Chișinău: Vi s-a propus să colaborați?

Dumitru Crudu: Da, da! Acesta a fost și motivația pentru care am vrut să fac această carte. Și am povestit despre experiența mea în prefața cărții în care eu relatez câteva evenimente personale cum m-am întâlnit eu cu cei de la KGB. Prima dată când eram student în anul I, am fost chemat în cabinetul decanului, și în cabinetul decanului mai era un domn de la KGB, cum era să aflu mai târziu, și acel domn nu mi-a propus pe loc să colaborez, dar mi-a zis că ar fi interesat să ne întâlnim. Am discutat, m-a întrebat ce fac, de unde sunt, ce gătesc, etc, mi-a dat un număr de telefon și mi-a spus „sună-mă să ne vedem a doua zi nu știu în ce loc, și vom discuta”. Și nu l-am sunat niciodată și nu m-am mai întâlnit să aflu și propunerea pe care ar fi putut să mi-o facă. O altă întâlnire am avut-o la Brașov, într-un bar, unde un coleg de la o facultate de studii economice îmi propusese să bem o cafea. Am mers, și, acolo,prietenul lui mi-a propus să lucrez pentru securitate. Și când am refuzat, am fost bătut. Lovit cu capul de masă, stăteam într-un separeu, și mă forțau, mă amenințau că mă vor distruge. Ne aflam totuși într-un bar și am reușit să fug de acolo. Firește nu am acceptat nici un angajament, dar aceste două experiențe au stat la baza intenției mele de a face această carte de interviuri. Am vrut să aflu ce experiențe au avut și alți colegi de ai mei. I-am întrebat deschis, una din întrebări era aceasta, dacă li s-a propus și lor să colaboreze, cum au avut loc acele întâlniri, când, etc.

Radio Chișinău: E o carte zguduitoare care va aduce în discuție multe subiecte care, probabil, s-au dorit uitate. Cum credeți, care va fi impactul?

Dumitru Crudu: Sper să fie citită. Și impactul pe care îl urmăresc este să se adopte această Lege a Lustrației care să ne permită să accedem la dosarele Securității. Unii ne spun că aceste dosare nu ar mai fi la Chișinău.

Radio Chișinău: Și unde ar fi, dacă nu sunt la Chișinău...

Dumitru Crudu: Unii zic că ar fi duse la Moscova, și că în interesul FSB-ului ar fi fost ca să păstreze aceste dosare la Moscova pentru a-i șantaja pe colaboratorii lor să lucreze și mai departe pentru FSB. E nevoie de această lege, după cum am mai spus, aceste racolări, recrutări, au continuat și după căderea Uniunii Sovietice. Și după apariția noului stat pe hartă. E clar că și securitatea în vremea lor colabora cu FSB-ul, sau chiar părea a fi o filială. Odată ce în aproape 20 de ani de neocomunism au continuat racolările, cu atât este mai importantă este adoptarea acestei legi.

Radio Chișinău: Agenți ai Kremlinului, ei se fac resimțiți în perioade importante pentru Rep. Moldova?

Dumitru Crudu: Rolul lor este de a deturna parcursul european, de a deturna Rep. Moldova de pe drumul european, de a face imposibilă aderarea Moldovei la UE. De a distruge acest ideal așa cum l-au distrus, până la aceasta, idealul național – al Unirii cu România.

Radio Chișinău: Ce ar putea face ei de fapt și noi nu înțelegem încă?

Dumitru Crudu: Ei lucrează și se vede în politică cel mai bine. Au oameni care promovează alte idei despre războiul din Ucraina, promovează idei precum că Ucraina e vinovată, promovează idei precum că Ucraina a atacat și nu Rusia, cât de răi sunt ucrainenii, și nu invers, și așa mai departe. Până la aceea să își dorească și să îi cheme să vină și la noi. Și aceste idei sunt nocive și contravin realității. Pentru că în realitate este Rusia, ea a invadat Ucraina, ea poartă un război hibrid și contra noastră, pentru a aduce la putere și partidele extremiste de stânga, cum sunt șoriștii, socialiștii. Și prin aceste partide își propagă (n.r. FSB) propriul interes. Bine, dar se știe că aceasta fac, numai orb să fii și să nu vezi asta. Dar ei mai lucrează în presă, în cultură, acuma în blogosferă. Am lucrat în presă și colegii mei povesteau că la unele agenții de știri, de exemplu despre războiul ruso-moldovenesc, în 1992, nu se le permitea să folosească sintagma de război ruso – moldovenesc. Li se cerea să înlocuiască sintagma cu conflictul de pe Nistru, nici măcar de pe Nistru. Și nu se spunea, între cine și cine. Ei lucrează în toate domeniile, încearcă să schimbe și conceptele, să își impună propriile concepte. Cum s-a întâmplat și în Ucraina, când mulți agenți spuneau că nu este război, ci operațiune militară. În felul acesta scot din ecuația Rusia și armata rusă, ca și cum am noi am fi luptat între noi. Ca și cum ar fi existat într-adevăr o mișcare de separare în Rep. Moldova, ceea ce este fals. Cu ajutorul oamenilor lor. Pentru că Marina Zaharova stă în Kremlin, Putin stă în Kremlin. Dar oamenii FSB-ului, de pe loc, sunt conaționali și compatrioți de-ai noștri. Primesc bani pentru a zice la negru alb și a spune alb la negru. Ați văzut ce s-a întâmplat după războiul ruso-moldovenesc din 1992, dădeau vina pe noi: „voi ați început războiul, voi sunteți agresorii”. Și în alte părți ale lumii la fel au procedat.

Radio Chișinău: Vă mulțumesc foarte mult, când va fi lansarea cărții?

Dumitru Crudu: Lansarea urmează să fie pe 30 noiembrie, la Librăria din Centru.

Interviu realizat de Alla Tofan.