Potrivit cercetătorului, scrierile savantului Dimitrie Cantemir au inspirat intelectualii pașoptiști ce au înfăptuit în 1859 Unirea principatelor române, eveniment definitoriu pentru constituirea României Mari, în 1918.

„Ideea Unirii și fundamentarea ei de popor unitar în hotarele a trei imperii a formulat-o Dimitrie Cantemir, de la care s-a inspirat Școala Ardeleană din Transilvania. Apoi ștafeta a preluat-o generația de mari intelectuali și oameni politici români din Principatul Moldovei, cel al Valahiei și Transilvania, de la 1848, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, cu Vasile Alecsandri, cu Costachi Negri, care au preluat ideea de unitate națională românească. Avem aceeași obârșie, geneză, limbă, cultură, tradiții, obiceiuri în toate provinciile românești. A fost pregătită această mișcare, această muncă mare de pregătire a întregului popor român, din toate provinciile populate de români, fie că erau din Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist sau Otoman. Acest eveniment s-a produs în 1918”, a spus Andrei Eșanu.

Întrebat despre cum a reușit Basarabia să se integreze în statul românesc, academicianul a spus că prin cultură, prin educație, prin deschidere de școli, de presă românească, de teatru, de instituții de muzică, de facultăți care au fost deschise la Chișinău.

„Și iată, prin acest travaliu enorm, care s-a făcut  într-un răstimp foarte scurt, a consolidat conștiința de neam românesc în Basarabia, nucleul de aceasta populație românească, care a fost salvată, într-un fel, de toate procesele negative, deosebit de crude, pe care le-au întâmpinat popoarele care au rămas în Uniunea Sovietică ca moștenire a Imperiului Țarist, care au trecut prin foamete, colectivizări, industrializări, deportări, până la 1940”, a spus Eșanu.

La Academia de Științe a avut loc astăzi prelegerea publică: „Treptele Unirii, de la Cantemir citire”, susținută de academicianul Andrei Eșanu.