În timp ce deputații încă stau pe gânduri, cetățenii sunt convinși că femeile trebuie să fie reprezentate egal în toate domeniile vieții, iar în funcțiile de conducere trebuie alese persoane competente, indiferent de gen.

 

În campania electorală pentru alegerile locale din acest an, pentru majoritatea alegătorilor nu a contat genul candidaților la funcția de primar sau consilier. Pentru ei a fost mai important ca viitorii conducători să fie competenți și să gestioneze treburile în interesul comunității. „Chiar nu am ținut cont cine va conduce localitatea, fie bărbat sau femeie, principalul să fie gospodar”, spune Valeriu Heghea, locuitor al comunei Sireți din raionul Strășeni. De aceeași părere sunt și tinerii. „Bărbat sau femeie, nu are importanță, atâta timp cât pot să-și asume responsabilitatea de a conduce bine o localitate”, spune Eugenia Culeanu, o adolescentă din orașul Strășeni. Sunt și alegători care preferă ca în funcțiile de conducere să predomine femeile. „În țara noastră sunt mai multe femei decât bărbați. Atunci de ce să nu avem mai multe femei și în fruntea satelor, orașelor sau chiar în Parlament și Guvern?”, se întreabă Dumitru Dodiță din comuna Ustia, raionul Glodeni.

 

Doar 20 la sută din primarii aleși sunt femei

 

Potrivit Centrului Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”, raionul Strășeni este fruntaș în țară după numărul de femei alese în funcția de primar la ultimele alegeri locale: peste 37% din primarii aleși o constituie femeile. La polul opus, raioanele cu cele mai puține femei în fruntea localităților sunt Basarabeasca, Briceni și Cantemir. Victoria Milenco, primara satului Bogdănești din raionul Briceni, are și o explicație pentru acest indicator: „Partidele politice trebuie să promoveze mai activ femeile în funcțiile de conducere”. În raionul Briceni, doar două din cele 28 de primării sunt conduse de femei.

 

La scrutinul local din acest an, au fost aleși 898 de primari, și doar 185 dintre ei sunt femei, ceea ce constituie 20,6%. Potrivit unui studiu al Asociației Promo-LEX, cele mai multe femei primar fac parte din Partidul Liberal, 28,84% dintre primarii aleși, iar cele mai puține – din „Partidul Nostru”, 22,72%. Astfel, nici o formațiune politică nu a atins cota de cel puțin 40%, pe care și-au asumat-o public mulți dintre liderii partidelor politice.

 

Amintim că în anul 2014, Guvernul Republicii Moldova a avizat pozitiv două proiecte de lege de susținere a promovării femeilor în viața publică și politică: unul elaborat de deputații PLDM Liliana Palihovici și Valeriu Streleț, în care se propune o cotă minimă de 30% de reprezentare a femeilor pe listele de candidați în Parlament; altul al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei – unde se propunea cota minimă de 40% și alte modificări, cum ar fi: interzicerea publicității sexiste, asigurarea dreptului bărbaților la concediu paternal, protecție suplimentară și sancțiuni pentru încălcarea principiului egalității de gen etc. Ambele proiecte au fost votate de deputați doar în prima lectură. Proiectul pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 180 din 15.05.2014 a stârnit discuții aprinse în ședința Legislativului din 17 iulie 2014, când a fost votat în prima lectură. Atunci Corina Fusu, fosta deputată, actualmente ministră în exercițiu a Educației, afirma că nici la aprobarea bugetului nu s-a discutat atât de aprins și că aleșii poporului trebuie să-și asume responsabilitatea de a recunoaște rolul femeii în politică.

 

Discuții la infinit

 

La aproape un an și jumătate de la votarea în prima lectură, deputații nu se grăbesc să adopte aceste proiecte de legi în lectură finală. Vladimir Țurcan, deputat socialist și președintele Comisiei drepturile omului și relații interetnice din Parlament, afirmă că inițiativa venită din partea Guvernului va fi examinată în Comisie și propusă spre examinare Biroului permanent al Legislativului în sesiunea curentă. „Votarea în lectura a doua nu depinde numai de membrii comisiei noastre. Încă nu știu care sunt acum opiniile celorlalți deputați pe marginea acestui proiect”, spune Vladimir Țurcan.

 

Deputatul liberal-democrat Valeriu Ghilețchi, care anterior a criticat dur această inițiativă, spune că nu știe dacă o va susține în lectura a doua. „Acest proiect de lege impune o cotă de 40% femei inclusiv în conducerea companiilor private, iar asta depășește orice limite. Înțeleg ca în structurile de stat să fie stabilite anumite cote, dar nu le poți impune și în consiliile de administrație ale companiilor private. Când a fost votat în prima lectură, eu l-am criticat, am făcut și unele amendamente. Voi lua o decizie finală în funcție de cum va arăta proiectul în lectura a doua”, precizează V. Ghilețchi.

 

Avem nevoie de promovarea femeilor nu doar în Parlament, dar și în societate

 

Aliona Apostu, analist electoral la Asociația Promo-LEX, afirmă că societatea moldovenească încă nu percepe care este potențialul femeilor. „În mentalitatea multora din concetățenii noștri, femeile nu sunt lidere, mulți în general nu înțeleg că ele pot conduce. Reprezentarea femeilor este scăzută la toate nivelurile decizionale și din vina unor politicieni mediocri bărbați care acceptă să concureze la egal cu o femeie. De obicei, o femeie vede dezvoltarea societății din perspectiva socială, pe când bărbații mai mult din perspectiva afacerii. În situația Republicii Moldova, cred că avem nevoie nu numai de o campanie de promovare a femeilor la nivel de Parlament și Guvern, dar și în general de promovarea femeilor în societate”, conchide Aliona Apostu.

 

Dacă aleșii poporului vor adopta una din cele două inițiative în sesiunea de toamnă-iarnă 2015, atunci Codul electoral și Legea privind partidele politice vor fi completate cu obligația ca cel puțin 30 sau 40 la sută dintre candidați pe listele partidelor la alegeri să fie femei. Cota de reprezentare a femeilor în procesul decizional de cel puțin 40% este similară cu cea recomandată de Consiliul Europei.