Societatea civilă a remarcat că la adoptarea în prima lectură a proiectelor de lege, au fost încălcate atât procedurile de consultări publice, cât și cele de elaborare a actelor legislative. 

Inițiativa privind amnistia fiscală și de capital vine în contextul în care anul acesta se observă o creștere a datoriilor fiscale de până la 75 la sută față de anul trecut, a subliniat directorul executiv al asociației Expert-Grup, Adrian Lupușor.

El a remarcat că proiectele inițiate de către deputații Partidului Democrat vor crea condiții pentru spălare de bani și acte de corupție.

„Este riscul de creștere a corupției deoarece, însuși faptul că autoritățile nu vor putea verifica originea capitalului declarat, unii beneficiari ai acestei amnistii ar putea să majoreze artificial activele, cu scopul de a fi declarate acestea, iar ulterior – să comită acte de corupție și s motiveze acumularea de averi ulterioare. De asemenea, există riscul de creștere a fenomenului de spălare de bani”, a declarat Adrian Lupușor.

Potrivit Marianei Kalughin, de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, aceste inițiative vor afecta direct activitatea Autorității Naționale de Integritate, instituție care are scopul de a verifica averile și interesele demnitarilor.

„Legea prevede expres că statul nu va putea urmări subiecții liberalizării, în momentul în care aceștia au făcut declarația și au respectat toate procedurile de liberalizare”, a constatat Mariana Kalughin.

De asemenea, votul în prima lectură a avut loc fără consultări publice prealabile reale, după cum a remarcat Nadejda Hriptievschi, expert al Centrului de Resurse Juridice.

„Au avut tupeul ca în ședința Parlamentului să declare că au avut loc nenumărate dezbateri cu societatea civilă. Ori ne au de proști, ori chiar nu ne respectă deloc. O dezbatere de două ore la care am fost invitați cu o zi înainte, nu este dezbatere și nu sunt, cu siguranță, ”dezbateri numeroase”, a precizat Nadejda Hriptievschi.

Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului, al unor deputați PD, între care și președintele Parlamentului, Andrian Candu, a fost criticat de Fondul Monetar Internațional și de Banca Mondială. Reprezentanta permanentă a FMI în Republica Moldova, Armine Khachatryan, a declarat că principiile care stau la baza proiectului  vin, aparent, în contradicție cu obiectivele trasate în programul de reforme economice al autorităților, susținut de FMI, iar Banca Mondială a constatat un șir de riscuri de integritate.

Anterior, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a dat asigurări că inițiativa nu va fi votată în lectură finală fără o expertiză a Băncii Mondiale, a FMI și a structurilor europene.