Cercetătorii care au participat la studiu afirmă că au descoperit anumite caracteristici unice ale SARS-CoV-2, care ar putea explica motivul pentru care boala COVID-19 poate să provoace astfel de leziuni.

„Descoperirea noastră indică faptul că maladia COVID-19 nu este doar o boală cauzată de moartea celulelor infectate, ci este probabil consecința acelor celule anormale care persistă perioade îndelungate în interiorul plămânilor”, a declarat Mauro Giacca, profesor la King's College din Londra și coautor al studiului.

Cercetătorii au analizat mostre de țesuturi prelevate din plămâni, inimă, ficat și rinichi de la 41 de pacienți care au murit de COVID-19 la Spitalul Universitar din Trieste, Italia, în perioada februarie-aprilie 2020.

Într-un interviu telefonic, Mauro Giacca a spus că, deși echipa sa nu a găsit semne evidente de infecție virală sau de inflamație prelungită la nivelul altor organe, cercetătorii au descoperit „o distrugere cu adevărat vastă a arhitecturii plămânilor", cu țesuturi sănătoase care "au fost aproape complet înlocuite de țesuturi cicatrizate”.

Ce este „COVID de lungă durată”

„Am putea în mod corect să considerăm că unul dintre motivele pentru care există astfel de cazuri de COVID de lungă durată constă în faptul că există o vastă distrugere a țesutului pulmonar. Deși unii oameni se vindecă de COVID-19, leziunile care le-au fost provocate pot fi masive”, a precizat același profesor.

Tot mai multe dovezi descoperite recent pe plan mondial sugerează că un procent mic de persoane care au avut COVID-19 și se vindecă după infecția inițială pot să experimenteze o serie de simptome persistente, precum oboseală, confuzie cerebrală și dificultăți respiratorii. Acest sindrom este adeseori numit COVID de lungă durată.

Potrivit profesorului Mauro Giacca, aproape 90% dintre pacienții analizați au prezentat mai multe caracteristici unice ale bolii în comparație cu alte forme de pneumonie.

Cum se manifestă „Long COVID”

Una dintre ele a fost aceea că pacienții prezentau cheaguri sangvine extinse la nivelul arterelor și venelor. O alta a constat în faptul că unele dintre celulele pulmonare erau anormal de mari și aveau mai multe nuclee - rezultat al fuziunii unor celule diferite într-o singură celulă mai mare, în cadrul unui proces denumit sincițiu.

Noul studiu, publicat în revista Lancet eBioMedicine, a descoperit, de asemenea, că virusul în sine era în continuare prezent în multe tipuri de celule.

„Prezența acestor celule infectate poate să cauzeze acele modificări structurale majore observate în plămâni, care pot să persiste timp de mai multe săptămâni sau chiar luni și care, în cele din urmă, ar explica sindromul COVID de lungă durată”, a adăugat profesorul Mauro Giacca.