În ultimii ani, tot mai mulți moldoveni au fost diagnosticați cu boala Lyme, transmisă de căpușe (Sănătateinfo)

  • 29 Mai 2019 19:32
În ultimii ani, tot mai mulți moldoveni au fost diagnosticați cu boala Lyme, transmisă de căpușe (Sănătateinfo)

Numărul moldovenilor afectați de mușcăturile de căpușe este în creștere în ultimii ani. Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că în 2018, 197 de persoane s-au infectat de boala Lyme, după ce au fost mușcați de căpușe, în comparație cu 133 de persoane înregistrate în 2017.

Jumătate dintre bolnavi sunt din Municipiul Chișinău. Instituțiile statului, direct responsabile de sănătatea publică sau tangențial, își pasează responsabilitățile unul altuia, scrie sanatateinfo.md.

Ce boli pot transmite căpușele

Prin înțepătura unei căpușe infectate se pot transmite maladii grave precum encefalita de căpușă, boala Lyme, febra Q, anaplasmoza, febra hemoragică Crimeea-Congo. Mai frecventă pentru Republica Moldova este boala Lyme, care se manifestă în primele zile prin „eritemul migrator”. Mai exact este vorba de o pată roșie ce se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne roșie sau poate deveni mai palidă în centru, formând niște cercuri roșii concentrice, urmate de cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca aceasta să apară în locul mușcăturii. 

„Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, dureri ale articulațiilor, dureri musculare”, a explicat Victoria Slivinschi, medic epidemiolog la Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Cum ne protejăm 

Alexandru Morozov, biolog molecular la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe, recomandă când ieșim în natură să ne acoperim brațele și picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, șosete trase peste pantaloni, hainele să fie de culori deschise pentru a detecta mai ușor căpușele, iar la întoarcere să verificăm minuțios îmbrăcămintea, pielea, să facem duș și să spălăm hainele.

Prezența căpușei pe corp: cum acționăm

 „Nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea lor, de asemenea aplicarea uleiurilor, ojei. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului Lyme”, precizează și medicul epidimiolog Victoria Slivinschi.

Iată câteva recomandări ale specialiștilor de la Agenția Națională de Sănătate Publică:

Utilizați o pensetă cu vârful subțire pentru a putea apuca căpușa cât mai aproape de capul acesteia. 

 

Locul mușcăturii se spălă cu apă curată și săpun și se prelucrează cu tinctură de Iod 3%-5% sau cu alcool etilic de 70%.  

Căpușa extrasă trebuie distrusă. Notați data la care ați fost mușcat de căpușă.

Cine ne protejează de căpușe?

Potrivit datelor oferite de ANSP, anul trecut, în Moldova a fost înregistrată o creștere a numărului de bolnavi infectați cu boala Lyme, transmisă de căpușe. De la 113 - în 2017, la 197 de cazuri – în 2018. Deci, numărul bolnavilor a crescut cu 64 de persoane de la un an la altul. 

Maladia a fost înregistrată în 16 raioane, însă cele mai multe cazuri, 50%, au fost depistate printre locuitorii  Municipiului Chișinău. 

Specialiștii de la ANSP spun că instituția este responsabilă, în acest caz, de informarea oamenilor privind metodele de protecție de căpușe. Cei care ar trebui să le stârpească sunt responsabilii din administrațiile locale, care ar trebui să aibă grijă de spațiile verzi, să cosească iarba și să nu admită plimbarea câinilor vagabonzi prin parcuri.

La Asociația Spații Verzi ne-au spus că zonele de odihnă din Capitală sunt „prelucrate împotriva insectelor”, inclusiv a căpușelor. 

Maria Poleacova, șefa Secției Protecția plantelor, a menționat că și în acest an este preconizat acest lucru, iar cel mai propice moment este luna aprilie-mai, pentru că insectele, inclusiv căpușele, devin mai active anume în această perioadă, când începe să se încălzească. În timp ce în Capitală măcar se fac promisiuni, în restul țării nu este clar cui îi revine această responsabilitate. Cel puțin asta ne-a lăsat să înțelegem Ion Grati, consultant superior în Direcția politici în domeniul biodiversității la Ministerul Agriculturii, Mediului și Dezvoltării Regionale, care ne-a spus că de distrugerea căpușelor este responsabilă Agenția Moldsilva. 

La telefon, Nicolae Munteanu, inginer-șef silvic din cadrul Agenției a declarat că „Nu este în responsabilitatea noastră combaterea căpușelor. Noi avem preconizată doar combaterea aeriană a dăunătorilor filofagi, celor care dăunează copacilor, nu oamenilor, iar căpușele nu dăunează copacilor, ci oamenilor”.

Potrivit Institutului de Zoologie al Academiei de Științe, în Moldova sunt 23 de specii de căpușe. Dintre acestea, patru specii cel mai des interacționează cu oamenii. Nu orice mușcătură de căpușă va provoca neapărat boala. Însă persoanele care s-au plimbat prin parcuri sau păduri trebuie să fie atente la starea lor de sănătate, iar la apariția simptomelor, cum ar fi eritemul migrator, febra moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulații și mușchi, inflamația nodulilor limfatici regionali, este necesar să se adreseze la medic.

sursa: sanatateinfo.md

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
25,24
Cer senin
Umiditate:73 %
Vint:4,12 m/s
Wed
25
Thu
25
Fri
27
Sat
26
Sun
23

Curs oficial BNM 24 Mai 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.6495 0.0123
USD 17.7143 -0.0284
RON 4.3942 0.0033
UAH 0.6459 0.0001
RUB 0.2412 0.0002
Arhivă Radio Chișinău